Retete gustari

Piure de Urzici cu Friganele

April 22, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Presupun că cei mai mulţi dintre noi au mâncat piure de urzici sau urzici cu usturoi şi probabil a şi plăcut verzitura primăvăratică. Am mâncat urzici cu mămăligă la grătar, urzici cu cartofi prăjiţi, cu ou sau cu orez şi urzica a făcut ca toate aceste combinaţii să câştige aprecieri. Dar, vă întreb, piure de urzici cu frigănele aţi mâncat? Dacă nu, este bine s-o faceţi pentru că mare bucurie trupească o să vă aducă. În privinţa piureului de urzici, am procedat la o combinaţie care îi dă delicateţe şi o cremozitate ridicată, respetiv l-am preparat cu sos bechamel.

Necesar piure de urzici cu frigănele:

1 kg urzici
4-5 căţei de usturoi
80-100 gr unt
2 linguri făină
300 ml lapte
ulei de măsline
sare

Preparare:

1. Spalăm bine urzicile în apă rece şi le rupem codiţele mai groase. Le opărim şi le scoatem într-o strecurătoare să se scurgă. Le mărunţim cu un cuţit pe un tocător şi le punem într-un vas.

2. Zdrobim usturoiul cu presa de usturoi şi îl adăugăm, peste urzici, în vas. Dăm un praf de sare şi adăugăm o lingură ulei de măsline. Mixăm urzicile cu usturoi până se macină bine şi devin piure. D[m un praf de piper proaspăt zdrobit.

3. Topim untul într-o tigaie şi adăugăm două linguri de făină. Amestecăm să încorporeze făina untul şi stingem cu lapte cald. Lăsăm să fiarbă la foc mic până se leagă sosul bechamel.

4. Punem sosul bechamel în vasul cu urzici şi mai mixăm încă odată, pentru 2-3 minute, până rezultă o cremă legată. Gustăm şi eventual îi mai dăm sare. Usturoi se pune după cum mănâncă fiecare de usturoiat, mai mult sau mai puţin.

5. Preparăm frigănelele din felii de pâine date prin lapte apoi prin ou bătut şi rumenite în tigaia încinsă. Am mai scris pe site despre cum se prepară acest french toast când am mâncat frigănele cu sote de mazăre.

Combinaţia asta de urzici şi frigănele calde este foarte gustoasă şi delicioasă şi sunt convins că o să vă încânte. De câte ori o prepar am senzaţia că se termină prea repede şi nu mă satur.

Să fiţi bine!

Aripioare picante si crocante. KFC

April 12, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Aripioarele picante şi crocante, dar şi alte asemenea produse, marinate şi trecute prin fulgi de porumb, făină sau pesmet sunt specifice bucătăriei americane, în special din Texas şi Mexic. În statele din sudul american carnea de pui este foarte consumată şi multe preparate au origini mexicane. Este aceeaşi bucătărie promovată de firme ca Kentucky Fried Chicken – KFC ce a făcut cunoscute peste tot în lume aceste aripioare picante. Pentru că sunt delicioase şi dacă înlăturăm usturoiul praf, vegeta şi alţi potenţiatori de gust, de poftă ne putem prepară acasă aripioarele asemănătoare celor de la KFC. Totuşi, nu trebuie abuzat de asemenea preparate, cunoscut fiind faptul că nu sunt sănătoase.

Necesar aripioare picante şi crocante:

1 kg aripioare
2 ouă
100 ml lapte
1 cană făină
fulgi de porumb
boia iute, sare

Pentru marinat aripioarele:

4-5 căţei de usturoi
piper măcinat
boia
busuioc uscat
ienibahar
rozmarin
2 linguri ulei
sare

Pentru sos:

200 gr. iaurt
3-4 căţei de usturoi
2 linguri ulei de măsline
sare

Preparare:

1. Se taie aripioarele în trei bucăţi, renunţându-se la cea de-a treia, vârful. Se spală în apă rece şi se pun într-un vas. Se amestecă câte o linguriţă din fiecare condiment şi se pune amestecul peste aripioare. Se curăţă usturoiul, se dă la presă şi se pune peste aripioare. Se adaugă două linguri de ulei. Puteţi folosi ce mix de condimente doriţi. Eu am evitat usturoiul granulat şi vegeta şi am folosit acest mix.

Se frământă bine aripioarele cu condimentele şi se lasă două ore în vasul acoperit, la frigider.

2. După două ore se acoperă aripioarele cu apă şi se fierb 10 minute.

3. Se bat ouăle într-un bol şi se amestecă cu laptele. Se pune făina într-o farfurie normală şi se amestecă cu o linguriţă boia iute. Fulgi de porumb se mărunţesc în mojar sau strângându-i în mână şi se pun, de asemenea, într-o farfurie.

4. Aripioarele fierte se scot cu o paletă pe o farfurie şi se lasă să se răcească. Se pune ulei de două degete într-o tigaie şi se încinge. Aripioarele se trec prin făină, prin ou şi apoi prin fulgii mărunţiţi de porumb şi se prăjesc în uleiul încins până se rumenesc auriu pe toate părţile. Fulgi de porumb sunt foarte lipicioşi şi se vor lipi de degete aşa că după 4-5 aripioare trebuie să vă spălaţi. De asemenea, dacă nu sunt fulgi de porumb, se pot da aripioarele prin făină, ou cu lapte şi din nou făină. În tigaie se ţin 4-5 minute, nu mai mult, până devin aurii şi crocante. Se pot prăji şi în baie de ulei dacă aveţi sita necesară, dar consumaţi aproximativ o sticlă de ulei. Pe măsură ce se prăjesc se scot pe prosoape de hărtie să absoarbă uleiul în exces.

Aripioarele picante se mănăncă atât calde cât şi reci, cu sos de iaurt.

Să fiţi sănătoşi!

Fasole batuta cu usturoi

March 26, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Foarte consumată în post şi nu numai, o fasole batuta cu usturoi, merge de minune cu acritură şi în special cu salată de varză acră. Iar dacă aveţi suficientă credinţă în Dumnezeu fiţi siguri că va iartă dacă aşezaţi lângă fasole şi un cârnaţ ţărănesc sau o pomană a porcului. Am mâncat această fasole batuta cu ardei uscat, de raci, specific sudului însorit, coapt pe flacără, a cărui aromă îi dă fasolei o valoare moromeţiană şi o leagă de prispa noastră veche.

Necesar fasole batuta cu usturoi:

500 gr fasole
1 ceapă mare
3 linguri de roşii cuburi
4-5 căţei de usturoi
ulei pentru prăjeală
foi de dafin, cimbru uscat, boia de ardei, sare

Preparare:

1. Punem cu o seară înainte fasolea la înmuiat. A doua zi o fierbem cu o linguriţă de sare şi 2-3 foi de dafin timp de 2-3 ore până se poate strivi bobul cu uşurinţă. Schimbăm apa de 2 ori, de fiecare dată după ce dă câteva clocote.

2. Prăjim ceapa taiată peştişori în 5-6 linguri de ulei – ulei mai mult decât la o prăjeală obişnuită pentru că va fi folosit şi la frecarea fasolei – cu o lingură de boia şi cu puţin cimbru uscat- cât iei între trei degete. Când ceapa s-a călit adăugăm roşiile decojite cubuleţe, amestecăm şi mai prăjim 3-4 minute.

3. Înlăturăm foile de dafin din fasole şi scurgem apa în care a fiert. Pasăm fasolea şi o potrivim de sare.

4. Usturoiul curăţat îl trecem prin presa de usturoi, îl frecăm cu 2-3 linguri de ulei cu boia din tigaia în care s-a călit ceapa şi îl punem în fasolea pasată. Frecăm, bătem bine fasolea cu usturoi şi ulei sau o trecem prin mixer până obţinem piure. Fasolea facaluita despre care am scris pe site, se poate face si fara usturoi pentru cei ce nu suporta usturoiul.

5. Fiecare porţie, când se mănâncă se acoperă cu prăjeala de ceapă şi roşii. Coacem ardei uscat de raci, neiute sau puţin iute şi mâncăm cu ei fasolea. Este magnifică combinaţia de fasole batuta cu ardei uscaţi copţi.

Să fiţi sănătoşi!

Peste in Sos Tomat Preparat la Cuptor

March 20, 2013 by Ovidiu Slavulete 3 Comments

Nu stiu alţi cum sunt dar eu când mă gândesc la unii dintre peştii noştri, micuţi şi cu multe oase mai că îmi vine să-i fac conservă, spre topirea tuturor oscioarelor. Şi asta nu datorită peştelui ca atare, pentru că mănânc orice fel de peşte mare sau mic, cu oase sau fără, ci datorită faptului că întotdeauna m-am dat în vânt după conservele de peşte de orice fel. După ce am prăjit roşioară şi am măncat-o cu mămăligă, după ce am valorificat-o alături de alţi peşti într-o ciorbă pescărească, ultimul pachet din lada frigorifică l-am dedicat unei reţete simple de peste in sos tomat.

Necesar pentru peste in sos tomat:

1 kg peşte – se poate prepara orice fel de peşte
1 ceapă mare
300 gr pastă de roşii
150 ml oţet
100 ml ulei
2 foi dafin, piper boabe, sare

Preparare:

1. Se curăţă peştele de solzi, se eviscerează şi se înlătură măruntaiele. Se spală în apă rece, se taie capetele şi se dă un praf de sare mare.

2. Într-un vas termorezistent – cel mai bun este de jena- sau crăticioară se pun foile de dafin şi o linguriţă de piper boabe. Peste condimente se pune alternativ un strat de rondele de ceapă şi un strat peşte, ultimul strat fiind de peşte ( în vasul meu s-au potrivit ceapa-peşte-ceapă-peşte).

3. Amestecăm pasta de roşii cu o ceaşcă cu apă pentru a o subţia, cu uleiul şi oţetul şi turnăm amestecul în vas, peste peşte.

4. Punem capac la vas sau îl acoperim cu folie de aluminiu şi-l băgăm la cuptor, la foc mic. Din când în când mai verificăm cât a scăzut şi eventual mai adăugăm o ceşcuţă cu apă. În 2,5 – 3 ore va fi gata. Oasele nu se vor mai simţi deoarece oţetul le va înmuia. Tot oţetul ajută şi la menţinerea peştilor întregi şi care nu se vor face terci. Peştele va avea o savoare de oţet dar nu va fi acru, cum s-ar putea crede, deoarece intervine procesul de evaporare.

Se poate mânca după ce s-a răcit bine. Cu toate că are suficientă dulceaţă de la ceapă şi de la pasta de roşii, cei ce apreciază un gust mai dulce pot adăuga o linguriţă de zahăr. Zic eu ca merita aruncat un ochi si la plachia de peste preparata putin diferit in sudul Olteniei.

Să fiţi sănătoşi!

Ciuperci cu oua ochiuri. Pentru orice ora a zilei

March 4, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

O reţetă preparată şi mâncată mult în studenţie, prin cămine, la chefuri făcute din orice motiv, când ne adunam şi începeam, doar 5-6 inşi, cu a pune în tigaie orice se găsea în frigider şi terminam, târziu în noapte, fără număr înghesuiţi în camera de cămin studenţesc în care se băuseră toate vinurile şi berile posibile şi despre care nu ştiu nici acum de unde apăreau într-o asemenea cantitate şi diversitate. Aşa că, în amintirea acelor vremuri neprotocolare, preparăm simplu nişte ciuperci cu oua ochiuri, ce îţi pot satisface pofta în orice moment al zilei.

Ingrediente neceasare ciuperci cu oua ochiuri:

500 gr ciuperci
2 ouă
1/2 ardei gras roşu sau kapia
2 fire ceapă verde
2-3 căţei de usturoi
2 linguri de unt, 2 linguri de ulei de măsline
piper, sare

Preparare ciuperci cu oua:

1. Ştergem ciupercile cu un prosop uscat şi curat, de eventualele resturi de pământ- compost. Dacă sunt mari – le feliem, dacă sunt mici – le putem lăsa întregi.

2. Feliem subţire, căţeii de usturoi. Topim untul în tigaie şi adăugăm usturoiul feliat. Punem ciupercile în tigaia încinsă să se rumenească. Ciupercile vor absorbi imediat untul şi vor rămâne ” pe uscat” aşa că punem şi cele două linguri de ulei de măsline. Amestecăm frecvent cu paleta să se soteze ciupercile.

3. Tăiem ceapa verde mai lung şi ardeiul după cum ne place, cuburi sau pe lung. Când ciupercile sunt aproape gata punem ceapa verde şi ardeiul, amestecăm de căteva ori cu spatula de lemn să le ia căldura şi oprim focul. Dăm un praf de sare şi unul de piper proaspăt măcinat. Ardeiul şi ceapa să nu se moleşească ci să rămână al dente. Pentru culoare este bine ca ardeiul să fie roşu.

4. Facem două ouă ochiuri cu zeamă şi le punem peste ciuperci. Ouăle îmi plac mai mult cu zeama pentru că aceasta se scurge pe ciuperci şi se completează reciproc. Dacă dorim să evităm uleiul, putem prepara ouăle şi punându-le în apă aflată în fierbere.

Sănătate să aveţi!

Icre de fasole. Sau cum se minte fasolea

March 1, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Despre icre de fasole sau fasole mintita voi lăsa fotografiile să vorbească, dorind în schimb să spun câteva lucruri despre mâncare, în general. Dacă am vedea mâncarea doar ca hrană ce ne alimentează, în condiţii de gust, aspect, etc. decente, organismul cu energie, cred că am neglija optuz potenţialul ei intrinsec. Dacă am evalua-o doar ca gust şi estetică, cred de asemenea, că ar fi insuficient şi am putea greşi. Privind în substanţă o mâncare, dar şi gastronomia în general, cred că putem descoperi valenţe, cel puţin la fel de importante, complementare funcţiei de aliment şi calităţilor organoleptice. O mâncare oricât de bine s-ar prezenta, fără aport valoric intrinsec, sufletesc, rămâne “rece” şi nu poate să se ancoreze decât, cel mult, în trendul efemer al zilei. Una din valenţele intrinseci care dă şi consistenţă valorică unui preparat, este capacitatea, calitatea de a aduna, a ţine şi a lega peste timp oamenii. Această calitate se află în spatele unei stari de fapt, pe care unii nu pot să o înţelegă şi anume, de exemplu, cum de slana/şunca cu ceapă şi cu turtă/pită poate puncta la capitolul aprecieri. Unii nu o înteleg şi alţi, mai mult, o nesocotesc, luând-o în râs. O nesocotesc pentru că ei nu i-au cunoscut valenţa ascunsă, ei nu s-au adunat cu oamenii, nu s-au sudat şi nu s-au legat peste timp, prin amintirea acelor momente, când dezbrăcaţi de secrete şi cu sufletul pe masă se stătea la o taină, cu slanină, ceapă şi turtă caldă pe masă. Şi încă se mai stă. În fapt ei se nesocotesc pe ei, nesocotesc rădăcina lor. Aşa cum nesocotesc existenţa unei bucătării româneşti căutând-o în forma sofisticată, dar moartă, din farfurie când ea este artă gastronomică vie. Pentru că dacă nu ar fi vie nu am vedea străinii, oameni simpli ca şi noi, ce ne calcă pragul, mâncănd cu poftă şi lăudându-ne bucatele, dar mai ales nu i-am vedea înlăturând încorsetajul în care şi-au pitit sufletul, din prea multă lipsă de valoare intrinsecă. Sunt multe bucătării valoroase dar înainte de a nega, privind în farfurie, existenţa bucătăriei româneşti în raport de nu ştiu ce criteriu trebuie privit înăuntru şi verificat ca nu cumva să fi căpătat neobservat vreun corset sufletesc care ne întunecă privirea. Să ne bucurăm de icre de fasole…

Ingrediente necesare icre de fasole:

500 gr fasole uscata
1 ceapă mare
ulei de măsline
zeama de la 1 lămâie
sare, boia, piper

Preparare icre de fasole:

1. Se pune fasolea cu o seară înainte la înmuiat. A doua zi se fierbe în mai multe ape – trei la numar-, în ultima adăugându-se două linguri de ulei. Am mai scris de fieberea fasolei la ciorba de fasole si la fasolea cu carnati.

2. Când boabele sunt fierte şi apa a scăzut bine ( atenţie să nu se lipească fasolea, eventual se mai scurge din apă dacă nu a secat suficient) se lucrează cu mixerul, picurând 2-3 linguri de ulei ca la maioneză, până se face pastă. Dacă nu avem mixer o luăm temeinic la “bătut” asa cum facem la fasolea facaluita.

3. Se stoarce zeama de la lămâie funcţie de gust, mai multă sau mai puţină.

4. Se toacă, pe cât posibil de mic, ceapa, se adaugă în fasole şi se omogenizează.

5. Se dă piper proaspăt măcinat, boia şi sare după preferinţa fiecăruia.

Se lasă la odihnă 30 de minute să se răcească bine. Aceste icre de fasole sunt de vis mâncante reci cu turtă caldă sau pâine prăjită. Am încropit şi o tocătură de măsline, roşii, verdeaţă asezonată cu ulei de măsline şi sare, ce a însoţit icrele de fasole pe pâinea prăjită. Asta-i cu fasolea minţită.

Să fiţi sănătoşi!