Când o mâncare este prezentată simplu, fără a fi împovărată de podoabe inutile, abia atunci ei i se dă șansa să treacă testul timpului, să-și găsească împlinirea în aprecierile a generații de meseni, să devină subiect de transmitere din vorbă în vorbă și din slovă în slovă. Altfel, multe mâncăruri cu potențial pot încânta ochiul la fel ca fata de la pagina 5 și tot ca ea pot eșua în uitare. Boala de a farda totul, de a împopoțona inutil și ipocrit tot și toate în speranța că vei căpăta mai multă atenție, amăgindu-te ca astfel urci, a devenit cronică și îi vedem manifestările peste tot și în toate, inclusiv în bucătarie. Simplitatea reprezinta sofisticarea maximă a spus Leonardo da Vinci și el chiar era artist. Ori, dacă tot vorbim de artă culinară, asta ar trebui căutată, simplitatea! Și mai trebuie căutat ceva în mâncăruri sau mai bine zis, pus în mâncăruri, respectiv suflet, spirit. Acolo unde lucrarea Spiritului nu folosește unealta mâinii, nu există artă a spus același Leonardo da Vinci. Pentru niște banale mâncăruri, această cerință poate părea exagerată, dar v-ați gândit vreodată de ce ne întoarcem cu drag, oarecum legați peste timp, la turtele și pita bunicii, la gogoșile, papanașii, saramura și mămăliga ei cu brânză. Pentru că ceva în noi, poate nedefinit și subtil, ne spune că acolo, în vremea aia și în bucatele alea simple, lipsite de podoabe inutile, se punea suflet. Se punea dorința de a servi, de a aduce bucurie altora, mâncarea nefiind redusă la o simplă necesitate trupească ci devenind o lucrare dedicată să însenineze, să transmită sentimente. O astfel de sofisticare ar trebui să căutăm, în simplitate plus suflet. Să o căutăm în toate! … Și uite așa mă luai iar cu vorba și mă abătui de la subiect, un subiect cu conopida la cuptor, cartofi și praz, cu niscai brânză, smântână și ouă dar și cu delicioase frigănele. Nimic mai simplu!
Necesar conopida la cuptor cu cartofi si praz
- 1 conopidă potrivită
- 3 cartofi
- 1 fir de praz, partea de până la frunze
- 2oo smântână
- 300 gr brânză sărată, telemea de oaie
- 3 ouă
- sare, piper,
Pentru frigănele
- 2-3-4 felii de pâine, cât să acoperi fundul tăvii
- 1-2 ouă
- lapte pentru înmuiat pâinea
Preparare
1. Desfacem conopida în buchețele și le spălăm bine în apă rece. Punem bucățelele într-un vas cu apă, la fiert, timp de 5 minute. Le scoatem într-o strecurătoare și le trecem pe sub jet de apă rece. Le lăsăm să se scurgă. În același timp spălăm cartofii în coajă și îi punem întregi la fiert, într-un alt vas. Este preferabil să alegem cartofi roșii deoarece sunt mai puțin sfărâmicioși. După ce au fiert cartofii, îi lăsăm să se răcească, îi curățăm de coajă și îi tăiem cubulețe potrivite.
2. Într-un bol punem 3 ouă, smântâna și brânza rasă. Le amestecăm bine cu o furculiță, să se omogenizeze.
3. Punem într-o farfurie adâncă puțin lapte și în alta batem un ou sau două – depinde de câte frigănele ne trebuie să tapăm tava. Înmuiem feliile de pâine în lapte, le dăm prin oul bătut și le rumenim într-o tigaie încinsă.
4. Într-un vas ceramic, tăviță sau cratiță, punem frigănelele astfel încât să tapăm fundul vasului. Tăiem prazul rondele și într-un vas amestecăm cartofii cuburi cu buchețelele de conopidă și cu rondelele de praz. Punem amestecul peste frigănele, în tavă. Dăm un praf de piper.
5. Turnăm uniform peste toată suprafața, amestecul de brânză, smântână și ouă. Agităm ușor vasul să pătrundă mai bine compoziția printre bucățile de conopidă și cartofi.
6. Dăm mâncarea la cuptor pentru cca 30 de minute, până se rumenește.
Cantitățile sunt orientative și se pot modifica după gustul fiecăruia. De asemenea, se poate folosi o diversitate ridicată de condimente sau plante aromatice. Brânza poate fi dulce sau sărată, dar este preferabil să fie sărată pentru a compensa dulceața conopidei.
Să fiți bine!
