Rețetă clasică a patiseriei franceze, tarta Tatin a fost preparată pentru prima dată de către Stéphanie Tatin în anul 1898. Aceasta, împreună cu sora ei, administra un hotel – restaurant cunoscut drept Hotel Tatin, în localitatea Lamotte – Beuvron (restaurantul mai există și astăzi). Hotelul era vizitat des de grupuri de vânători, ce serveau masa la restaurant. Într-o zi, muncind în bucătărie să prepare desertul pentru asemenea clienți, Stéphanie a lăsat merele cu zahăr, prea mult timp pe foc și acestea s-au caramelizat ceva mai mult. Pentru că clienții așteptau desertul și nu mai avea timp să o ia de la capăt, Stéphanie a ales să pună aluatul tartei direct peste mere, și să bage astfel tava la cuptor. Practic, de data aceasta, tradiționala tartă cu mere a fost preparată invers, cu aluatul peste mere ci nu sub mere. Când aluatul a fost copt, tarta a fost răsturnată din tavă și a fost servită la masă. Având succes, tarta a devenit treptat foarte populară și astfel a ajuns să fie prezentată la Paris în anul 1926 sub numele “Plăcinta surorii Tatin”. Cam asta ar fi pe scurt povestea tartei Tatin, sau mai degrabă o variantă a ei, pentru că există mai multe. Tarta Tatin clasică se prepară cu mere și aluat și are specific faptul că aluatul se pune deasupra merelor caramelizate. Eu încerc să vă fac oleacă de poftă cu o tartă Tatin puțin modificată, respectiv cu pere în loc de mere și cu pandișpan în schimbul aluatului clasic. Tarta cu pere (sau cu oricare alte fructe) este o foarte facilă prăjiturică ce poate fi preparată fără a face din bucătărie un teatru de război și fără să te lupți secular (cum ar spune Cațavencu), câteva ore cu cratița, pentru ceva dulce. Tarta cu pere se poate mânca de ex. cu înghețată de vanilie sau cremă fraîche.
Necesar tarta cu pere și pandispan
- 2 pere bine coapte sau pere din compot
- 200 gr zahăr
- 2 linguri de unt
- pentru pandispan: 3 ouă, 90 gr faină, 90 gr zahăr, un praf sare, 2 plicuri zahăr vanilat
Preparare
Spargem ouăle și separăm albușurile de gălbenușuri. Ouăle trebuie să fie la temperatura camerei. Batem bine albușurile cu sarea și zahărul adăugat treptat (inclusiv zahărul vanilat), până ce obținem o spumă, bezea fermă. Batem gălbenușurile și le încorporăm ușor în albușurile spumă. Adăugăm treptat și făina și omogenizăm cu o paletă, cu mișcări ușoare. Eu nu mai folosesc de mult cântarul la pandișpan și mă orientez la cantități după ochi, respectiv – 1 ou – o lingură cu vârf zahăr – o lingură cu vârf făină, plus zahăr vanilat și puțină sare. Puteți încerca și așa, garantez că o să rezulte un pandișpan reușit. Nu folosim praf de copt la pandișpan, nu este necesar și poate da și acel miros specific.
Curățăm perele de coajă și le tăiem felii. Perele trebuie să fie coapte, pentru că altfel timpul în care se va coace pandișpanul nu va fi suficient să le înmoaie și vor rămâne tari în tartă. Se pot folosi pere din compot. Într-un vas topim cele 200 gr zahăr și adăugăm untul. Caramelul obținut îl punem în vasul pentru tartă, întinzându-l uniform atât pe fundul vasului cât și pe marginea acestuia. După ce se întărește caramelul așezăm feliile de pere, de ex. ca petalele unei flori. Peste acest aranjament, turnăm aluatul pentru pandișpan și îl lăsăm două minute să se așeze bine. Introducem tarta cu pere în cuptorul încins. Va fi gata în cca. 30 de minute. Verificăm pandișpanul apelând la testul cu scobitoarea. Odată rumenită, răsturnăm tarta pe o farfurie largă. Așa cum am spus mai sus, este foarte bună cu înghețată, cremă de vanilie sau cremă fraîche. Dacă dorim mai mult sirop-caramel, putem carameliza mai mult zahăr, nu numai 200 gr.
Să fiți bine!
