Bucataria europeana

Tarta de mamaliga cu spanac si ciuperci

May 7, 2015 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Fiind vorba despre mămăligă, ai crede că prezența ei într-o tartă este o inițiativă autohtonă, pornită din imaginația vreunui mămăligar rebel. Ei bine, această credință ar fi falsă, deoarece ideea este de sorginte occidentală, vestul fiind, spre deosebire de noi, degrabă consumator de tot felul de tarte. Ori, având italianul polenta (mămăligă în italiană), s-a încumetat să-i găsească rostul și în diverse tarte. Astfel, limitați doar de imaginație, putem încredința unei tarte de mămăligă diverse tandemuri, cum ar fi: cârnați și linte, brânză și roșii, vinete și carne tocată, dovlecei și brânză și multe, multe altele. Azi, pentru că piețele sunt încă încărcate de spanac – și este bine să mâncăm cât mai mult verde -, vă poftesc la o tarta de mamaliga cu spanac și ciuperci. Asta așa, ca idee de cum să mai diriguim spanacul prin bucătărie…

Necesar tarta de mamaliga cu spanac si ciuperci

250-300 gr. mălai
5-6 ciuperci
2 mâini bune de spanac
1 ceapă
un boț de cașcaval, cât să răzuim abundent deasupra
ulei de măsline
sare, piper

Curățăm ceapa și o tocăm mărunt. Eu am folosit ceapă roșie pentru culoare, dar fiecare folosește ce ceapă dorește. Ciupercile le ștergem cu un prosop uscat și le tăiem sferturi. Încingem o tigaie, cu o lingură de ulei, și călim ceapa și ciupercile. Dăm un praf de sare și unul de piper. Înlăturăm codițele mai groase ale spanacului, dacă este cazul. Îl spălăm și îl scurgem bine de apă. Punem spanacul în tigaie, peste călitura de ceapă și ciuperci. Sub influența căldurii, spanacul va scădea destul de mult și repede. Amestecăm și luăm tigaia de pe foc.

Preparăm o mămăligă mai moale, care, mai apoi, să poată fi ușor așezată în forma pentru tartă. Cu ajutorul unei linguri umezite, formăm un pat de mămăligă în tava pentru tartă. Este suficient ca patul de mămăligă să fie gros de un deget. Peste mămăligă punem uniform, în strat, conținutul tigăii, respectiv amestecul de ceapă, ciuperci și spanac. Răzuim uniform, peste tartă, cașcavalul.

Dăm tarta de mamaliga la cuptor, pentru 10-15 minute, cât se topește cașcavalul și le leagă pe toate. Scoatem tarta de la cuptor și o lăsăm 5 minute să se răcorească, înainte de a o servi la masă. Este excelentă, atât caldă cât și rece, și vă invit să-i faceți de-ncercare cu încredere!

Să fiți bine!

Placinta englezeasca cu mere. Apple crumble

March 31, 2015 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Placinta englezeasca cu mere este un desert traditional in Anglia, pregătit la cuptor și acoperit cu o crustă crocantă. Ingredientele includ de obicei mere, zahăr, făină, unt dar de multe ori se folosesc și diverse cereale, semințe, musli, precum și o varietate mare de arome și condimente. Merele pot fi înlocuite cu succes cu alte fructe cum ar fi: pere, piersici, fructe de pădure, etc. Pe undeva seamănă cu tarta franțuzească Tatin, dar nu m-aș grăbi să le includ în același capitol. Una peste alta, apple crumble este o placintă (impropriu numită plăcintă) gustoasă, dulce-acrișoară, potrivită pentru duminicile în familie, nu este costisitoare și se prepară destul de simplu și repede. Este un desert “prietenos” în sensul că îți permite să lucrezi cu o diversitate mare de ingrediente, pentru a obține în final ce gust și ce aromă dorești. Recomand a se servi cu înghețată sau frișcă deoarece, prin cremozitate, acestea pun în valoare mult mai bine potențialul acestui desert. Eu, ființă curioasă, după cum am obiceiul, am adus unele modificări rețetei, în sensul că am înlocuit făina cu biscuiți, am folosit zahăr brut și merele le-am însoțit cu curmale mărunțite.

Necesar placinta englezeasca cu mere:

1,5 kg mere acrișoare
400 gr biscuiți
150 gr unt
3-4 linguri zahăr brut de trestie de zahăr
150 gr zahăr alb
10-15 curmale fără sâmburi
scorțișoară, coajă rasă de lămâie și portocală
înghețată sau frișcă

Preparare

Fărâmițăm bine biscuiți, cu blender-ul, cu sucitorul sau pur și simplu cu mâna, pentru că nu este necesar să fie perfect fărâmițați. Untul moale, ținut la temperatura camerei, se frământă cu biscuiții fărâmițați și cu zahărul brun până se omogenizează. Adăugăm scorțișoară și coajă de lămâie și portocală (sau, dacă vreți, numai una dintre ele). Am preparat cu două tipuri de biscuiți: biscuiți cu miere și biscuiți cu diverse semințe. Se poate folosi o mare diversitate de biscuiți, dar cred că cei cu semințe sunt gustoși și foarte buni pentru această rețetă. De asemenea, în schimbul biscuiților, se poate folosi făină (rețeta clasică) sau 1-2 linguri de făină amestecată cu musli. În ce privește aroma, se poate aroma pe lângă scorțișoară, de ex. cu anason sau vanilie, după cum dorește fiecare.

Dăm pe răzătoarea mare două mere. Într-o cratiță topim zahărul alb (avem grijă să nu se ardă) și adăugăm merele date pe răzătoare. Amestecăm, și aromăm și acest amestec de zahăr și mere, cu scorțișoară. Tăiem cuburi potrivite celelalte mere și le punem în cratiță. Mărunțim cu cuțitul curmalele fără sâmburi și le punem în cratiță, peste mere. Amestecăm ușor și lăsăm cca 15-20 de minute pe foc (depinde de mere, ne orientăm după ochi, să nu se fărâme merele). Mai amestecăm din când în când, dar cu grijă să nu fărâmițăm excesiv cuburile de mere. Pe lângă curmale sau în schimbul lor, putem folosi caise confiate, prune uscate, smochine, merișoare, fructe goji, la alegere.

După ce s-au cunoscut și armonizat toate, tragem cratița de pe foc, și peste minunata noastră creație, presărăm în strat uniform, amestecul aromat de biscuiți, unt și zahăr brut. Dăm lucrarea englezească la cuptor, pentru max 30 de minute. Se mănâncă atât caldă, cât și rece. cu înghețată sau frișcă.

Să fiți bine!

Rasol de vita cu legume preparat la cuptor

February 27, 2015 by Ovidiu Slavulete 2 Comments

Gătit domol și îndelung la cuptor, rasolul de vită este cu siguranță un deliciu, fapt pentru îl regăsim în multe bucătării și cratițe pe papamond, în rețete care mai de care tentante și degrabă provocatoare de poftă. Unele asemenea rețete, cum este rețeta italiană de osso buco, au devenit foarte populare, fiind expresia gustului savuros cu care ne ofertează un rasol de vită bine preparat. Azi vreau, dacă nu cumva vă țineți tari în post, să vă ispitesc pofta cu un rasol de vita cu legume la cuptor, în ideea că poate îi faceți de-ncercare în acest sfârșit de săptămână. Am ales să însoțesc rasolul de vită cu cartofi, mazăre și ardei gras, dar lista legumelor rămâne deschisă și poate fi adaptată după cum vă îmboldește pofta. Pentru ca dulceața preparatului cere compensație, la servire i-am alăturat un sos de hrean cu smântână. Argumentând cu alte experiențe anterioare avute în compania deliciosului rasol, vi-l pot recomanda ca fiind foarte gustos și dacă alegeți să-l înviorați cu un sos de usturoi cu smântână.

Necesar rasol de vita cu legume la cuptor

una bucată rasol, mai zdravănă, sau 2-3 mai micuțe
3-4 cartofi
200-300 mazăre congelată
1 ardei gras roșu
1 ceapă
2-3 căței de usturoi
2-3 fire de cimbru, piper, boabe de muștar, 2-3 foi de dafin, 2-3 feliuțe de țelină rădăcină
2 linguri de unt
supă de legume, de pui sau vită
ulei

Preparare

Am preparat rețeta folosind același vas atât pentru prăjire cât și pentru cuptor, prin urmare se poate folosi o tigaie mai încăpătoare sau o cratiță, dar care să aibă coadă sau mânere care permit introducerea la cuptor. În prealabil, grijim puțin rasolul de vită, în sensul că înlăturăm eventuale spărturi de os și totodată îl tăiem în 2-3 locuri, pe laterale, să nu se chircească prea rău când îl rumenim.

Am încins în tigaie două linguri de ulei și am rumenit carnea pe ambele fețe. După ce i-am dat culoare, am oprim focul și am pus în tigaie 2-3 frunze de dafin, piper boabe, muștar boabe, cățeii de usturoi, 2-3 crenguțe de cimbru, câteva cubulețe de țelină rădăcină și ceapa tăiată sferturi. Peste carnea condimentată și aromată cu toate cele de mai nainte, am adăugat supa de legume cât să acopăr puțin carnea de vită. Dacă nu aș fi avut la îndemână supă de legume aș fi folosit apă chioară, ceea ce vă recomand în lipsa supei. Ei bine, după această preparațiune, am pus capac la tigaie și am introdus-o în cuptorul gata aprins. Am lăsat carnea cca 2 ore la cuptor, până s-a înmuiat mai să nu se mai țină de os. Rasolul trebuie gătit încet, un timp mai lung, până ce se frăgezește bine carnea, drept pentru care verificăm tigaia să vedem cum stăm cu zeama. În mod normal, ar trebui să fie suficientă, atâta vreme cât este capacul pe vas, dar dacă mai trebuie mai completăm puțin. Scoatem tigaia din cuptor când încă mai avem oleacă de zeamă și sos, acestea concentrând tot gustul și aroma bine rotunjite în două ore de stat la cuptor.

Cu ajutorul unei palete am înlăturat din sosul rămas resturile de ceapă, usturoi și țelină precum și frunzele de dafin și crenguțele de cimbru. Și-au făcut datoria și nu ne mai sunt necesare. Prin urmare, în tigaie rămâne rasolul fraged cu puțin sos. Pe lângă rasol, în jurul lui, în sos, am așezat cartofii tăiați cuburi, mazărea și ardeiul gras tăiat julien. Peste rasol și legume, am adăugat cele două linguri de unt și am dat un praf de sare și unul de piper atunci zdrobit. Astfel pregătită, am pus capacul pe tigaie și am reintrodus-o la cuptor pentru cca 30 de minute, cât este necesar să se gătească legumele.

Scos de la cuptor, am lăsat tigaia acoperită și am pregătit sosul de hrean cu smântână, procedând în felul următor: am frecat hreanul ras cu puțin ulei, puțin oțet, sare și piper, și apoi l-am amestecat cu smântâna. Asta-i tot! Vă urez un rasol de vita cu legume cât mai reușit!

Să fiți bine!

Limba de porc cu sos tomat

February 20, 2015 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Deși îmi plac mâncărurile cu limbă de porc sau vită, fac ce fac, și tot de două ori pe an o dau cratiței spre preparare. Îmi place textura fermă a acestui mușchi și varietatea de rețete în care își poate găsi locul, chiar dacă de cele mai multe ori noi ne oprim la limbă cu măsline. Este loc de încercat o diversitate mai mare de rețete în care limba să-și dovedească potențialul, de la salate și tocănițe până la mezeluri. Limba face o partitură bună și este gustoasă în mâncărurile cu sos și drept urmare azi savurez o mâncare de limba de porc cu sos tomat.

Necesar limba de porc cu sos tomat

2 bucăți limba de porc
1 cutie roșii cubulețe, bulion sau roșii autohtone, bine coapte
1 ceapă
2-3 căței de usturoi
piper, 2 foi de dafin, sare, zahăr- opțional
verdeață pentru aromă, la alegere
ulei pentru călit

Preparare

Se curăță limba și se pune la fiert într-un vas cu apă rece. După ce începe să fiarbă, se înlătură spuma și se adaugă foile de dafin, piperul boabe și un praf de sare. Se pune un capac pe vas și se fierbe potolit cca. o oră. Limba de purcel sau cea de vițel, fierbe mai repede spre deosebire de cea de vită. Se scoate limba (zeama nu se aruncă) și se curăță fierbinte de piele cu ajutorul unui cuțit mic. Se taie felii sau franjuri, după cum dorește fiecare și se lasă deoparte.

Curățăm o ceapă mare, o tăiem mărunt, încingem o tigaie și o călim într-o lingură de ulei, la foc încet. Adăugăm bucățile de limbă, cățeii de usturoi mărunțiți și dăm un praf de piper, atunci zdrobit. Punem un polonic cu zeamă din oala în care am fiert limba de porc și adăugăm roșiile cubulețe. Lăsăm să fiarbă ușor până scade și se leagă sosul de roșii. Gustăm și dacă dorim un sos mai dulceag (depinde și de roșiile folosite) și mai puțin acid, îi dăm puțin zahăr. De asemenea, potrivim de sare. Un ultim cățel de usturoi îl zdrobim și îl adăugăm la sfârșit împreună cu verdeața.

Se servește la masă alături de piure pufos de cartofi, preparat cu unt și lapte, sau de piure de legume. Este o mâncare nemaipomenit de gustoasă, foarte ușor de preparat și cred că o să vă placă.

Să fiți bine!

Pulpe de pui cu ciuperci si masline

February 18, 2015 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Mâncare rostuită în vechime la han aflat sub poala muntelui, unde ciupercile abundă, lucrarea asta s-a rotunjit la un moment dat cu măsline, ca obol adus de Fanar sosului de roșii, atât de îndrăgit de turta românească. Carnea de pui gătită cu sârguință la cuptor, până ce dă tot ce are mai bun, aroma inconfundabilă a ciupercilor și tușa de exotism dată de măslina sudistă, toate cuprinse de sosul ușor condimentat, sunt întru totul dedicate unor turtițe calde pregătite la ceaun sau pe plită. Aceste pulpe de pui cu ciuperci și măsline, cer un strop de vin alături, îndeosebi dacă le înviorezi cu puțin ardei iute, nu mult, ci cât să ațâțe focul lăuntric.

Necesar pulpe de pui cu ciuperci si masline

2 pulpe mari – pentru 2 persoane
300 gr ciuperci, bune ar fi din cele mai micuțe, fragede, ce le perpelești întregi
un pumn măsline negre, mai puțin sărate
1 cutie roșii cubulețe, bulion sau roșii proaspete românești (dacă este vară)
2-3 căței de usturoi
1 ardei iute – se folosește după cub dorește fiecare, mai mult sau mai puțin
piper proaspăt măcinat, sare
pătrunjel verde proaspăt
ulei

Preparare

Grijim pulpele și le rumenim sumar, pe ambele părți, într-o tigaie încinsă. Le scoatem din tigaie și le lăsăm deoparte. Curățăm ciupercile cu un prosop uscat și le punem în tigaia încinsă, în care am rumenit pulpele. Tigaia trebuie să fie suficient de mare pentru că în ea vom finaliza mâncarea, și trebuie să aibă coadă metalică pentru că o vom introduce la cuptor. După ce ciupercile au prins culoare, adăugăm ardeiul iute și usturoiul mărunțit. Dăm un praf de sare și unul de piper.

Amestecăm și adăugăm măslinele și roșiile. Punem un pahar cu supă de pui, dacă avem, dacă nu, cu apă chioară (aqua chioara, cum o numea Păstorel). Ținem cont că vom ține mâncarea la cuptor 45-60 de minute, deci trebuie să aibă de unde să scadă. O ținem ceva mai mult pentru ca pulpele să fie bine făcute, aproape să cadă carnea de pe os. Lăsăm să dea câteva mici clocote și așezăm pulpele în sosul astfel format, peste ciuperci și măsline. Dăm la cuptor, până ce scade și se formează sosul, până ce se îmbujorează bine pulpele. Scoasă de la cuptor, mâncarea se aromează cu pătrunjel proaspăt. Se pune capac pe tigaie și se lasă 5-10 minute, să-și revină din focuri. Dacă vă permite timpul și energia, preparați repede, cât stă mâncarea la cuptor, niște turtițe rumene. Dacă nu, o pâine pufoasă mai rustică la înfățișare sau una cu cartofi, sunt bine venite.

Să fiți bine!

Tarta cu pere. Tatin cu pandispan

February 16, 2015 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Rețetă clasică a patiseriei franceze, tarta Tatin a fost preparată pentru prima dată de către Stéphanie Tatin în anul 1898. Aceasta, împreună cu sora ei, administra un hotel – restaurant cunoscut drept Hotel Tatin, în localitatea Lamotte – Beuvron (restaurantul mai există și astăzi). Hotelul era vizitat des de grupuri de vânători, ce serveau masa la restaurant. Într-o zi, muncind în bucătărie să prepare desertul pentru asemenea clienți, Stéphanie a lăsat merele cu zahăr, prea mult timp pe foc și acestea s-au caramelizat ceva mai mult. Pentru că clienții așteptau desertul și nu mai avea timp să o ia de la capăt, Stéphanie a ales să pună aluatul tartei direct peste mere, și să bage astfel tava la cuptor. Practic, de data aceasta, tradiționala tartă cu mere a fost preparată invers, cu aluatul peste mere ci nu sub mere. Când aluatul a fost copt, tarta a fost răsturnată din tavă și a fost servită la masă. Având succes, tarta a devenit treptat foarte populară și astfel a ajuns să fie prezentată la Paris în anul 1926 sub numele “Plăcinta surorii Tatin”. Cam asta ar fi pe scurt povestea tartei Tatin, sau mai degrabă o variantă a ei, pentru că există mai multe. Tarta Tatin clasică se prepară cu mere și aluat și are specific faptul că aluatul se pune deasupra merelor caramelizate. Eu încerc să vă fac oleacă de poftă cu o tartă Tatin puțin modificată, respectiv cu pere în loc de mere și cu pandișpan în schimbul aluatului clasic. Tarta cu pere (sau cu oricare alte fructe) este o foarte facilă prăjiturică ce poate fi preparată fără a face din bucătărie un teatru de război și fără să te lupți secular (cum ar spune Cațavencu), câteva ore cu cratița, pentru ceva dulce. Tarta cu pere se poate mânca de ex. cu înghețată de vanilie sau cremă fraîche.

Necesar tarta cu pere și pandispan

2 pere bine coapte sau pere din compot
200 gr zahăr
2 linguri de unt
pentru pandispan: 3 ouă, 90 gr faină, 90 gr zahăr, un praf sare, 2 plicuri zahăr vanilat

Preparare

Spargem ouăle și separăm albușurile de gălbenușuri. Ouăle trebuie să fie la temperatura camerei. Batem bine albușurile cu sarea și zahărul adăugat treptat (inclusiv zahărul vanilat), până ce obținem o spumă, bezea fermă. Batem gălbenușurile și le încorporăm ușor în albușurile spumă. Adăugăm treptat și făina și omogenizăm cu o paletă, cu mișcări ușoare. Eu nu mai folosesc de mult cântarul la pandișpan și mă orientez la cantități după ochi, respectiv – 1 ou – o lingură cu vârf zahăr – o lingură cu vârf făină, plus zahăr vanilat și puțină sare. Puteți încerca și așa, garantez că o să rezulte un pandișpan reușit. Nu folosim praf de copt la pandișpan, nu este necesar și poate da și acel miros specific.

Curățăm perele de coajă și le tăiem felii. Perele trebuie să fie coapte, pentru că altfel timpul în care se va coace pandișpanul nu va fi suficient să le înmoaie și vor rămâne tari în tartă. Se pot folosi pere din compot. Într-un vas topim cele 200 gr zahăr și adăugăm untul. Caramelul obținut îl punem în vasul pentru tartă, întinzându-l uniform atât pe fundul vasului cât și pe marginea acestuia. După ce se întărește caramelul așezăm feliile de pere, de ex. ca petalele unei flori. Peste acest aranjament, turnăm aluatul pentru pandișpan și îl lăsăm două minute să se așeze bine. Introducem tarta cu pere în cuptorul încins. Va fi gata în cca. 30 de minute. Verificăm pandișpanul apelând la testul cu scobitoarea. Odată rumenită, răsturnăm tarta pe o farfurie largă. Așa cum am spus mai sus, este foarte bună cu înghețată, cremă de vanilie sau cremă fraîche. Dacă dorim mai mult sirop-caramel, putem carameliza mai mult zahăr, nu numai 200 gr.

Să fiți bine!