Retete cu oua

Omleta cu ciuperci, ceapa si usturoi verde

April 29, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Ideea de bază este că ciupercile pleurotus prajite, cu putin piper şi unt, sunt foarte gustoase şi se împaca bine cu ouale şi diverse verdeţuri. Pentru consistenţă am combinat ciupercile cu ceapă verde şi câteva ouă, rezultand clasica omletă. Nefiind subţire la trup, fapt ce ridică probleme când vrei s-o întorci în tigaie, omleta cu ciuperci şi verdeţuri după poftă, se pretează foarte bine pentru cuptor.

Omleta cu ciuperci:

300 gr ciuperci
5-6 ouă
3 fire de ceapă
2 fire de usturoi
o lingură unt
o lingură smântână – opţional
piper, sare
pătrunjel proaspăt
ulei

Preparare:

1. Tăiem ciupercile felii şi le rumenim în tigaia încinsă, cu 2 linguri de ulei. Folosim o tigaie care poate fi băgată în cuptor. Dăm un praf de sare şi unul de piper. Când sunt rumenite punem untul ce le va potenţa gustul.

2. După ce ciupercile s-au rumenit, adăugăm ceapa verde tăiată şi o înfierbântăm 30 de secunde.

3. Într-un bol bătem ouăle cu smântâna şi le amestecăm cu usturoiul tăiat mărunt. Dăm şi acestui amestec un praf de sare. Punem ouăle în tigaie, peste ciuperci şi ceapă.

4. Agităm tigaia să se uniformizeze compoziţia şi o băgăm la cuptor. În 10-15 minute este gata. La final putem aroma cu pătrunjel verde. Îmi place să mănânc această omletă cu iuţică.

Să fiţi bine!

Urzici cu ciuperci si oua

April 4, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Dacă va plac urzicile în general şi mai ales piureul de urzici cu usturoi, puteţi încerca această combinaţie de urzici cu ciuperci si oua, la fel de gustoasă dar mai consistentă. Amestecul de ouă cu urzici sau cu oricare alte bolbotine este vechi şi tradiţional, ţăranul, cu o notă hazlie, denumind această practică de bucătărie “încăierat”. Adică, încăiera în aceaşi tigaie ouă cu urzici, cu leurdă, cu lobodă sau salată. Pe lângă aceste încăierări primăvăratice, mai uşoare, de multe ori, se lăsa cu o mai mare înghesuială în tigaie datorită participării unor fâşii de carne la găleată, a unor carnaţi, branzeturi şi roşii. Eu am considerat că o ciupercă şi o aromă de mărar proaspăt nu strică unui asemenea preparat, lucru confirmat din plin de gustoasa lucrare.

Necesar urzici cu ciuperci şi oua

5-6 pungi cu urzici – să tot fie peste 500 gr
300 gr ciuperci
4-5 ouă
1 căpăţână usturoi
1 legătură mărar
1 ceapă
1 legătură ceapă verde
piper, sare, ulei

Preparare

1. Se spală urzicile şi se curăţă, dacă este cazul, partea mai lemnoasă. Se fierb 10 minute şi se scot într-o strecurătoare mai mare, să se scurgă. Se toacă mărunt din cuţit până devin păstoase. Punem urzicile într-un bol, dăm un praf de sare, unul de piper şi adăugăm usturoiul zdrobit la presă. Frecăm 2-3 minute urzicile, cu o lingură de lemn, turnând treptat câte puţin ulei ( 2 linguri de ulei). Lăsăm urzicile frecate deoparte şi trecem la faza următoare.

2. Tocăm mărunt ceapa uscată şi ceapa verde şi o călim în 2-3 linguri de ulei. Feliem ciupercile şi le punem peste ceapa călită.

Când ciupercile s-au gătit, adăugăm mărarul mărunţit bine şi amestecăm.

3. Adăugăm urzicile în tigaie. Lăsăm 1 minut pe foc, amestecăm să se omogenizeze şi să mai piarda amestecul din umiditate. Punem ouale şi amestecăm uşor să se prăjească şi să se lege.

Gustăm şi potrivim de sare. Eu prefer mai usturoiată această mâncare, dar fiecare poate adăuga usturoi după cum obişnuieşte să mănânce. Am tăiat cubuleţe o roşie şi am adăugat-o la final.

Să fiţi bine!

Salata de sfecla rosie cu ou

January 24, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Rădăcinoasele sunt sănătoase. Este bine să le mâncăm, des şi felurit. Printre ele, sfecla roşie se anunţă ca fiind puternic detoxifiant şi mare purtătoare de fier, drept pentru care se luptă bine cu orişice boală ar îndrăzni să ne dea târcoale. Noi, având pământ bogat în roade şi având de unde alege ce pune pe masă, nu am acordat vreun statut special sfeclei. Alte popoare, cu ceva mai mult frig în grădină, cum sunt ucrainienii au făcut-o vedetă în borşul lor naţional. Vestul, o are şi el în toate supermarket-urile. Noi o băgăm mai des la murături şi o mai facem ici-colo, salată cu hrean. La câte prostii ne-au vândut imperialiştii, în ultimi 24 de ani, ca fiind mâncare, ar fi bine să mai întoarcem spatele eprubetei din supermarket şi să ne întoarcem mai des la grădina muicii să căutăm un cotor de varză, un usturoi verde sau o sfeclă. Sfecla roşie este bună făcută salată cu iaurt şi castraveciori, dar şi pusă puţin la o ciorbă cu afumătură. Este delicioasă şi nu are cum să nu vă cadă cu tronc, făcută dulceaţă. Azi am încropit o salata de sfecla rosie cu ou, cu un sos de muştar, şi am constatat ca merge foarte bine combinaţia ou-sfeclă acrişoară.

Necesar salata de sfecla rosie cu ou

2-3 sfecle roşii
3-4 ouă
1 legătură ceapă verde
oţet

Pentru dressing:

muştar clasic
1 lămâie
ulei de măsline
piper, sare

Preparare:

1. Spălăm sfecla, îi tăiem capetele dacă este cazul (restul de frunze şi rădăcina) şi o fierbem în apă cu oţet. Nu o curăţăm de coajă pentru a-şi păstra vie culoarea roşie. După fierbere se lasă să se răcească şi se curăţă foarte uşor coaja.

2. Fierbem ouăle potrivit, astfel încât să nu fie nici prea tari şi excesiv de sfărâmicioase dar nici prea moi.

3. Într-un bol punem 3-4 linguri de muştar, stoarcem o lămâie de zeamă, o lingură de ulei de măsline, un praf de sare şi unul de piper proaspăt măcinat. Dacă doriţi dressing-ul mai acrişor puteţi adăuga mai multă lămâie sau dacă preferaţi, oţet. Se bate bine dresingul cu o furculiţă să se omogenizeze şi se lasă să stea 10 minute pentru a se armoniza ingredientele.

4. Tăiem sfecla roşie feliuţe sau cuburi şi o punem într-un bol. Ouăle se taie sferturi şi se pun peste sfeclă. Dresingul se pune peste şi se amestecă uşor să nu se fărâmiţezeze prea rău ouăle. Se poate alege varianta în care se pune dressingul peste sfeclă, se amestecă bine ca sfecla să fie îmbrăcată de sos şi apoi se ornează cu sferturile de ou. La final se toacă ceapa verde şi se pune deasupra.

În funcţie de cât de acrişoară doriţi salata măriţi cantitatea de dressing. Dressing-ul rotunjeşte şi finisează gustul unei salate. Altfel, sfecla roşie ar fi destul de fadă. Pentru cei curajoşi şi vizionari propun ca la combinaţia ou-sfeclă să se încerce a se adăuga, peştişori anşoa sau bacon tăiat mic şi prăjit crocant.

Să fiţi bine!

Oua Ochiuri pe Pat de Legume

November 5, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Pentru varietate, pentru a creşte atracţia şi a stimula pofta, în special a copiilor, încerc ca obişnuitele ouă ochiuri prezente la micul dejun, să le prepar în diverse combinaţii mai cu “vino-ncoace”. Nu-ţi trebuie ingrediente mai speciale, orice legumă putând fi folositoare, nu-i nevoie de tehnici complicate şi nici să aloci mult timp preparatului. Oua ochiuri pe pat de legume se prepara repede şi cred că este şi mai sănătos dacă însoţeşti ouale cu ceva legume.

Necesar reteta de oua ochiuri pe pat de legume:

4 ouă
4-5 ciuperci
1 ceapă
1 ardei gras
2 roşii
2 căţei de usturoi
pătrunjel verde
oregano, piper, sare
ulei de măsline

Preparare:

1. Curăţăm ciupercile cu un prosop curat de eventualele resturi de pământ şi le taiem felii. Ceapa o tocăm mărunt. Punem ciupercile la călit într-o tigaie încinsă cu puţin ulei de măsline şi după ce capătă culoare adăugăm ceapa. Dăm un praf de sare şi unul de piper proaspăt măcinat.

2. Tăiem ardeiul gras julien şi roşiile le mărunţim cubuleţe. Adăugăm ardeiul şi roşiile în tigaie, peste ceapă şi ciuperci şi lăsăm 2 minute la foc mic să-şi lase sucul.

3. Curăţăm căţei de usturoi şi-i dăm pe răzătoare peste legumele din tigaie. Aromăm cu puţin oregano. Amestecăm şi formăm cu lingura patru adâncituri aşa cum se vede în fotografie.

4. Punem ouăle ochiuri în cele patru adăncituri şi dăm un praf de sare peste ouă. Mai departe, pentru a se prepara ouăle, avem două variante: fie punem un capac peste tigaie şi căldura acumulată va coace ochiurile fie, dacă mânerul tigaii ne permite, o băgăm la cuptor pentru câteva minute până se fac ochiurile.

5. Aromăm cu pătrunjel proaspăt sau eventual cu ce verdeaţă preferaţi. Astfel preparate, ouale cu legume sunt atragătoare şi combat monotonia ce poate afecta micul dejun. Asemenea combinatii de oua cu legume sau oua ochiuri cu ciuperci am mai prezentat pe site şi nu există reţete bătute-n cuie. Cu ajutorul diverselor legume, ciuperci, brânzeturi sau şuncă, combinate cu ouă putem obţine preparate gustoase şi săţioase.

Să fiţi bine!

Salata de conopida cu sos de mustar si ou

October 25, 2013 by Ovidiu Slavulete 2 Comments

Conopida îmi place în mod deosebit crudă, pentru că seamănă la gust cu cotorul de varza după care mă dădeam în vânt când eram copil. Şi în salate, dacă ar fi să optez, tot pentru conopida crudă aş vota. Fiartă, conopida ca şi broccoli, mie îmi pare că prezintă un gust fad, fără personalitate, ce trebuie ajutat cu alte ingrediente. Fiecare cu gusturile lui.

De obicei, broccoli, că este piure, salată sau garnitură, îl ajut cu usturoi iar conopida fiartă, o scot în evidenţă cu un sos, de cele mai multe ori acrişor. Mai jos vă prezint o salata de conopida cu sos de mustar si ou, simplă, clasică şi în care gustul şters şi monoton al conopidei fierte dispare sub sosul vioi.

Necesar reteta de salata de conopida cu sos de mustar si ou:

1 conopidă mare
2 ouă
1 lingură de muştar
zeama de la 1 lămâie
80-100 ml ulei
sare, piper

Preparare:

1. Desfacem conopida bucheţele şi o punem pentru câteva minute în apă rece, pentru a se spăla şi curăţa bine.

2. După ce am spălat-o, o punem la fiert în apă cu sare pentru 10-15 minute. O răsturnăm într-o strecurătoare mare, să se scurgă apa, după care o punem într-un bol.

3. Fierbem cele două ouă, de la care vom folosi numai cele două gălbenuşuri fierte. Pasăm gălbenuşurile cu o furculiţă şi adăugăm o lingură de muştar. Muştarul nu trebuie să fie cine ştie ce marcă, dar să aibă gust şi consistenţă de muştar. Frecăm bine gălbenuşurile cu muştar şi după ce obţinem o pastă omogenă începem să adăugăm treptat ulei. Frecăm în continuare, ca la maioneză, până încorporăm tot uleiul. La final îi dăm sare, piper proaspăt măcinat şi subţiem sosul cu zeama de lămâie.

4. Turnăm sosul peste conopida aflată în bol. Pentru a o mai înveseli şi da culoare, ornament, dar şi gust, putem adăuga gogoşar acru sau mărar.

Pentru cei ce nu agreează un asemenea sos, salata poate fi dreasă şi cu un simplu sos vinegretă, respectiv ulei, oţet, sare, piper.

Să fiţi bine!

Mamaliga pe Paturi. Felu’ Unu

September 17, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Câţi ciobani atâtea ceaune pline cu felurite pături de mămăligă, de brânzeturi şi afumături, de cârnaţi şi alte copturi. Mai că fiecare stână îşi are propiul obicei şi fiecare cioban îşi dă obolul de brânzeturi şi cărnuri, aşezându-l între mămăligi, în tuci, sub numele de mamaliga pe paturi. Este iluzoriu să încerci a argumenta că ne vom ridica cu o mamaliga pe paturi preparată la bloc la înălţimea şi rotunjirea finală a odorului ciobănesc cu nerv primitiv, realizat la ceaun ars, cu miros de fum de cetină, dar asta nu ne împiedică să fim nişte cinstiţi şi pofticioşi epigoni ai mămăligii, brânzei şi afumăturii, ai spectaculoaselor mâncăruri aflate la stânele purtate de munţii noştri. În timp, din stână în stână, vom drege mamaliga pe paturi în diferite feluri.

Necesar reteta mamaliga pe paturi ( sau în paturi):

500 gr mălai
500 gr brânza dulce, sărată, de oaie sau vacă după cum poftim
400 gr smântână
100 gr unt
300 gr afumătură – muşchi, kaiser, şunculiţă, ceafă afumată, pastramă afumată – cărnoasă dar şi cu ceva slană, grăsime
4-5 ouă
1 ceapă mare
3-4 linguri cu pastă de roşii
ulei, sare, boia, piper, cimbru

Preparare:

1. Tăiem îmbucături, franjuri sau cubuleţe, afumătura. Eu am combinat muşchi afumat cu şuncă ( slană, clisă) ţărănească afumată. Curăţăm, tăiem ceapa şi o punem la călit într-o tigaie cu 2 linguri de ulei. Când ceapa este bine înfierbântată şi începe să devină sticloasă, adăugăm afumătura. Mai păstrăm cam o treime din afumătură, pentru mai târziu. Punem o linguriţă boia, un praf de piper, cimbru frecat în mâini şi niscai sare. Amestecăm şi lăsăm să se călească 2-3 minute. În final adăugăm pasta de roşii şi mai lăsăm, la fel, 2-3 minute să se lege totul armonios. Luăm tigaie de pe foc şi lăsăm călitura să-şi aştepte rândul, până-i gata mămăliga.

2. Facem o mămăligă nici prea vârtoasă, dar nici plăpândă şi molatică rău, ci potrivită cât să o putem modela ce şi ce cât este caldă. Despre cum facem mămăliga, dacă sunt doritori care încă nu s-au iniţiat în mânuirea mămăligăului ( mestecău, brucelnic, făcăleţ, tocănău) am scris câte ceva aici.

3. Într-un ceaun, vas roman, tavă mai înaltă, cratiţă, al cărui fund îl ungem cu unt punem un prin strat de mămăligă de 1,5-2 cm grosime. Urmează un strat de brânză şi smântână ( folosim puţin peste jumătate din brânză şi smântănă, păstrând restul pentru ultimul strat). Dacă brănza este mai tare, o dăm pe răzătoare şi o amestecăm cu smântâna. Dacă este mai moale, o fărâmiţăm cu furculiţa şi o omogenizăm cu smântăna. Procedura asta cu amestecatul nu este obligatorie ( o prefer că se uniformizează şi întinde mai bine peste stratul de mămăligă), se poate presăra separat brânză fărâmiţată şi turna smăntână peste ea.

Peste acest strat întindem o altă pătură de mămăligă. Peste cel de-al doilea strat de mămăligă uniformizăm călitura cu afumătură pe care, bineînţeles, o acoperim cu o altă pătură de mămăligă.

Peste acest ultim strat de mămăligă adăugăm ce a mai rămas din brânză şi smântână. Facem cu dosul lingurii 4-5 lăcaşuri (vezi foto) pentru a pune ouăle mai târziu, să nu se împrăştie aiurea pe mămăligă. Presărăm uniform ce nu am călit şi am păstrat din afumătură. Tăiem untul bucăţele şi îl punem pe deasupra, să pătrundă, când va da de căldura cuptorului, în straturile lucrării noastre.

4. Dăm vasul cu capac pe el, la cuptor încins, la foc mai încet, pentru 45-60 de minute. În ultimele 10 minute, scoatem vasul, punem ouăle ochiuri în lăcaşurile formate cu dosul lingurii şi băgăm din nou la cuptor, fără capac. Este gata în scurt timp, când ouăle sunt coapte. Se mănâncă cu o acritură lângă, un castravete murat, un gogoşar, o gogonea. Puteţi folosi orice fel de brânzeturi: telemea, caşcaval, branză de burduf, brânză dulce, caş, urdă.

Să fiţi bine!