In copilărie, la bunici, în vacanţa de iarna, zilnic tataie obişnuia să-şi prepare această salata de varza acra şi când spun zilnic, nu exagerez cu nimic, minunându-mă si azi, gândind la câtă varză acră putea să manâce. Se manca între mese, cu şuncă, în zilele friguroase de iarna când, dupa ceva treabă prin gospodărie, se lua o pauză şi se intra în casa la căldură, prilej cu care se mai da peste cap un păhărel (păruţ, cum se zice in Oltenia) de ţuică.