• Skip to primary navigation
  • Skip to main content
  • Skip to primary sidebar
Papamond

Papamond

  • Categorii
    • Aluaturi
    • Aperitive
    • Gem si dulceata
    • Mancaruri cu carne
    • Mancaruri cu legume fara carne
    • Mezeluri
    • Muraturi si conserve
    • Paste si pizza
    • Salate
    • Sosuri
    • Supe si ciorbe
    • Desert
  • Ingrediente
    • Pui
    • Curcan
    • Porc
    • Vita
    • Miel si ied
    • Rata si gasca
    • Peste, scoici, melci
    • Cartofi
    • Fasole
    • Mazare
    • Orez
    • Varza
    • Vinete
    • Loboda, leurda si altele
    • Fructe
    • Oua
    • Branza
    • Ciupeci
  • Bucataria romaneasca
    • Ardeal
    • Banat
    • Dobrogea
    • Moldova
    • Muntenia
    • Oltenia
  • Bucatarie internationala
    • Americana
    • Asiatica
    • Europeana
    • Orientala
  • Sarbatori
    • Craciun
    • Pasti
  • Altele
    • Articole
    • Cum se face?
    • Retete cu sos
    • Retete de post
    • Retete ieftine
    • Retete la cuptor
    • Retete rapide
    • Retete simple

ceapa

Oua de Rata cu Piept de Porc si Legume la Cuptor

August 4, 2016 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Deşi la noi sunt vazute ca fiind “grele”, ouăle de rata sunt considerate delicatese în alte bucătarii şi apreciate ca atare. Pe internet circula sute de texte pro sau contra oua de rata, care mai de care mai “documentat” si scris cu aportul a fel de fel de specialişti. Drept să vă spun, nu prea mă interesează aceste texte, eu fiind obişnuit de mic ca atunci când raţa îmi face un ou, să-l pun în tigaie şi să-l mănânc. Azi vă propun o reţetă simplă preparată cu oua de rata, piept de porc şi diverse legume, o reţetă gustoasă şi săţioasă, la care, zic eu, orice raţă ar dori să contribuie cu un ou.

Oua de Rata cu Legume la Cuptor (1)

Ingrediente oua de rata cu legume:

  • 3 oua rata
  • 150 gr piept de porc (1 felie subţire)
  • 1 ceapă
  • 1 ardei gras
  • 1 roşie
  • cimbru, piper, sare,
  • busuioc verde, 1 ardei iute
  • ulei

Oua de Rata cu Legume la Cuptor (2)

Tăiem cubuleţe pieptul de porc şi îl rumenim într-o tigaie încinsă, cu o lingură de ulei. Peste pieptul de porc adăugăm ceapa şi ardeiul gras tăiate fideluţă. După ce toate s-au călit şi înmuiat uşor adăugăm roşia tăiată cubuleţe. Condimentăm şi aromăm cu sare, piper şi cimbru uscat. Amestecăm spre omogenizare. Lăsăm câteva minute să se înmoaie roşiile şi să-şi lase sucul. Nu insistăm prea mult cu călitul deoarece legumele, ardeiul gras în special, sunt mai gustoase dacă se păstrează uşor al dente, cu ceva fermitate şi prospeţime.

Oua de Rata cu Legume la Cuptor (3)

Formăm în tigaie, cu lingura, trei lăcaşuri în care spargem ouăle de raţă. Introducem tigaia la cuptor până ce se coc ouăle de raţă. Scoatem tigaia de la cuptor şi o ornăm cu frunze proaspete de busuioc şi rondele de ardei iute (în caz că vă place să mâncaţi uşor iute).

Să fiţi bine!

Oua de Rata cu Legume la Cuptor (4)

Oua de Rata cu Legume la Cuptor (5)

Oua de Rata cu Legume la Cuptor (6)

Oua de Rata cu Legume la Cuptor (8)

Oua de Rata cu Legume la Cuptor (7)

Filed Under: Retete cu carne de rata si gasca, Retete cu oua, Retete din Oltenia, Retete gustari, Retete la cuptor, Retete pentru mic dejun, Retete rapide, Retete simple Tagged With: ardei, ceapa, oua de rata, piept de porc, rosii

Tocanita de ceapa cu pulpe de pui la gratar

May 7, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Tocanita de ceapa îşi intra în drepturi în bucătăria ţărănească mai mult în perioada de post când se însoţea, fără exceptie, cu mămăliga. Dacă aşa stăteau lucrurile odată, azi, cum sunt carnivor din fire, am dotat-o cu două pulpe de pui la grătar venite cu aroma aferentă şi specifică grătarului. Bineînţeles că cei ce ţin post nu vor acorda nici o atenţie şi chiar vor repudia ideea profană cu pulpele la gratar.

tocanita de ceapa

Necesar tocanita de ceapa:

  • 6-7 cepe mari
  • 1 morcov
  • 2 roşii bine coapte
  • 3-4 căţei de usturoi
  • 1 linguriţă boia
  • 1 legătură mărar
  • zeama de la 1/2 lămâie micuţă – opţional
  • zahăr, sare, ulei pentru prăjit
  • 2 pulpe de pui

tocanita de ceapa

Preparare:

1. Se curăţă şi se toacă ceapa julien – adică se taie ceapa pentru început în jumătăţi, pe lungime, de la capăt spre mustăţi, după care se feliează jumătăţile pe lungime astfel încăt să obţinem felii rotunde, ce se desfac cu mâna înainte de călire. Căţeii de usturoi se feliază. Se pun la călit în 2-3 linguri de ulei, într-o cratiţă. Se dă morcovul pe răzătoare şi se pune peste ceapă împreună cu o linguriţă de boia.

calim ceapa pentru tocanita

2. Se toacă roşiile cubuleţe şi după ce ceapa a devenit transparentă, se adaugă în cratiţă. Tot acum punem şi un vârf de cuţit zahăr să echilibrăm aciditatea roşiilor. Lăsăm să se scadă zeama lăsată de roşii, la foc mic, timp de 10 minute.

Adaugam rosiile la tocanita

3. Gustăm şi potrivim de sare după poftă. Adăugăm zeama de la jumătate de lămâie (nu este obligatoriu dacă nu se agreează tocăniţa acrişoară). Tocăm mărarul proaspăt şi aromăm tocaniţa de ceapă.

tocanita de ceapa

4. Pulpele de pui frecate cu sare, piper şi boia le coacem bine pe grătar şi le punem, în cratiţă, peste tocanita de ceapa, să-şi lase aroma şi sucul.

Să fiţi sănătoşi!

tocanita de ceapa

Filed Under: Categorii retete, Retete cu carne de pui, Retete cu sos, Retete de mancaruri cu carne, Retete simple Tagged With: ceapa, pulpe de pui, tocana, tocana de ceapa, tocanita de post

Ciorba de rata tânără cu zeamă de varză

September 22, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Sunt ciorbar! Daca asta este concluzia ce se desprinde din oala cu 8 l de ciorba pe care o pregatesc, cel putin o data pe saptamana, atunci îmi accept soarta. Fac ciorba din tot ce nu miscă in lada frigorifica şi din variate bolbotine. La interval de 3-4 zile, intru în sevraj şi încerc sa ma orientez prin bucatarie si sa identific personajul principal al ciorbei, supei sau borşului. Azi, am găsit o rata cu organismul tânăr dar incomplet, adica nu avea piept si pulpe, fapt ce nu a reprezentant un impediment pentru a-mi trata dependenţa şi a pune în operă o ciorba de rata cu zeamă de varză, completă.

Ciorba de rata cu zeama de varza

Ingrediente necesare ciorba de rata:

  • 1,5 kg carne rata
  • 2 cepe
  • 2 morcovi
  • 1 ardei gras mai mare sau 2 mai mici
  • 1 ţelina micuta
  • 1 păstărnac mic
  • 4-5 roşii
  • 2-3 cartofi
  • 1 ardei iute
  • 1 legatura pătrunjel si 1 legătură leuştean
  • 1 litru zeamă de varză
  • 100 gr. fidea sau tăitei
  • sare, piper măcinat

Preparare:

Curăţăm, spălăm si porţionăm carnea. Punem oala cu 5-6 litri apă pe foc si aşteptăm sa înceapa fierberea, înainte de a pune carnea (dacă punem carnea în apă rece va rezulta mai multă spumă şi eventual, dacă nu o spumuim bine, o ciorbă mai tulbure). Punem carnea în apa clocotită si spumuim bine fiertura. Lăsăm să fiarbă până ce, verificând carnea cu o furculiţă, observăm că este aproape fiartă (începe să se desprindă de pe oase – la orice ciorbă de pasăre dacă punem ghearele, picioarele păsării vom sesiza că aceste părţi , mai cu ligamente, indică, primele, stadiul de fierbere a cărnii)  timpul total de fierbere, fiind funcţie de vârsta raţei. Foarte probabil că apa va scădea aşa că dacă a scăzut prea mult ( dacă raţa este batrână si fierbe greu) mai completaţi cu apă.

Tocam legumele pentru ciorba de rata
Pregatim legumele

Legumele se adaugă când carnea este aproape fiartă astfel încât, ţinând cont şi însumând timpul de fierbere a legumelor şi tăiţeilor – cca. 40 minute- să nu ajungem la final cu carnea total fărâmiţată. Cât timp fierbe carnea spălăm, curăţăm si tocăm legumele. Când a fiert carnea punem ceapa tocată solzişori si rădăcinoasele – morcov, telina si păstărnac. Lăsăm sa fiarbă 15 minute, la foc mic si adăugăm ardeiul gras tocat cubuleţe, ardeiul iute bine mărunţit şi roşiile mărunţite, cubuleţe. Cu siguranţa ca s-a mai evaporat apă de la adăugarea legumelor, aşa ca punem litrul de zeamă de varză ce va readuce cantitatea de zeamă la cei 5-6 litri iniţiali. Dupa ce dă câteva clocote, gustăm sa vedem cum se prezintă, dacă este suficient de acră sau dacă mai adăugăm zeamă de varză, după cum ne place de acră. Peste alte 5 minute de la reînceperea fierberii (se opreşte din fiert când punem zeama de varză datorită diferenţei de temperatură) adăugăm şi cartofii tăiţi cuburi.

ciorba de rata cu zeama de varza

Zeama de varză sau borşul vin cu o sănătoasă contribuţie la orice ciorbă, fiind posesoare, din plin, de vitamina C. Am scris ceva despre asta aici. Când cartofii au fiert 5-6 minute adaugăm fideaua sau tăiţeii. Cartofii, este bine să rămână fermi (sunt mai gustoşi) ci nu să fiarbă prea mult, să se fărâmiţeze. Acum, la final, adăugam si sare dupa gust. Mai lasam 5 minute si presărăm verdeaţă, pătrunjelul si leuşteanul tocat. Punem capac si lăsăm acoperit să se cunoască aromele.

Gata-i ciorba de rata cu zeama de varza!

Poţi spune despre o ciorbă ca este bună atunci când, mâncată fierbinte, face valabilă zicerea populară că ” iţi ia boala cu mâna“. Ciorbele noastre sunt foarte valoroase pentru sănatate dar, probabil, obişnuiţi fiind cu ele, nu le mai acordăm importanţa ce o merită si de multe ori ne grăbim să asimilăm în cultura noastră gastronomică tot felul de mâncăruri de bon ton ce de multe ori au o singură calitate –  sunt fotogenice.

Să fiţi sănătoşi şi să aveţi pofta!

Ciorba de rata cu zeama de varza

 

Filed Under: Categorii retete, Retete cu carne de rata si gasca, Retete de supe si ciorbe Tagged With: ardei, ardei iute, bors, ceapa, ciorba, rata, rosii, zeama de varza

Mancare de praz cu masline si ciuperci

September 9, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Dacă tinem cont ca prazul este pasaportul celor ce provin din Republica Oltenia am putea denumi aceasta mancare de praz si  – mancare de pasapoarte oltenesti. Avand in vedere prezenta cepei oltenesti in aceasta mancare  dedicam, pentru magulire, cateva versuri olteanului:

Oltenii şi integrarea

Pasaportul de oltean
M-a făcut european:
Si-astăzi pot să sar pârleazul
Să lansez în U. E…. prazul. Dumitru Botar-Tabor din Taborisme (2010)

N-ar fi rau ca macar prazul sa-l lansam in U.E. si asta nu pentru ca francezi sau englezii l-ar vedea rar, dimpotriva au in toate gradinile si market-urile si mananca mult mai mult decat noi numai ca, al lor, este mai mult prazoaica ( adica prazul ala mai scurt si indesat). Mai mult, Tara Galilor are ceapa olteneasca printre simbolurile nationale. La lipirea prazului de oltean a contribuit decisiv, cu mult umor, marele actor Amza Pellea dar Occidentul mananca mult mai mult praz decat olteni sau romani in general asa ca aceasta idee este falsa.

Ingrediente necesare pentru mancare de praz cu masline si ciuperci:

  • 3 fire de praz,
  • 400 gr ciuperci
  • 200 gr masline
  • o ceapa mare
  • 2 rosii
  • 3 linguri de pasta de rosii
  • 3 catei de usturoi
  • 1 legatura marar
  • 2-3 crengute micute de cimbru, piper macinat, boia, sare si ulei

mancare de praz cu masline si ciuperci

 

Preparare mancare de praz:

Curatam ceapa, o tocam si o punem la calit intr-o cratita cu ulei, nu prea mult, dar incins la foc mic. Cand ceapa s-a rumenit  adaugam ciupercile tocate ( eu am avut ciuperci la borcan), usturoiul feliat, rosiile taiate cubulete, un praf piper si unul boia. Am pus si trei lingurite de pasta de rosii sa ajut cele doua rosii tocate, pentru culoare.

Mancare de praz cu masline - ceapa, rosii si ciuperci
Rumenim ceapa tocata, adaugam rosiile maruntite si ciupercile

Tinem 5 minute pe foc ( mestecam sa nu cumva sa se lipeasca)  si adaugam prazul curatat, spalat si taiat bucati de 2-3 cm ( cat o imbucatura). Adaugam si crengutele de cimbru. Tot acum punem si o cana cu apa si lasam sa fiarba incet pentru 30  minute.

Mancare de praz cu masline si ciuperci
Adaugam prazul, crengutele de cimbru si o cana cu apa

Mai aruncati un ochi la cratita sa nu scada zeama, caz in care mai puneti o cescuta cu apa. Cand s-a scurs jumatatea de ora si prazul  s-a inmuiat, adaugam si maslinele cu samburi sau fara, dupa preferinta fiecaruia.

Mancare de praz cu masline
Adaugam maslinele, mai lasam 10 minute si presaram mararul

Mai lasam 10 minute pe foc si  mancarea-i gata. La final adaugam sare dupa gust, tocam mararul si-l presaram peste mancarea de post. Aceasta mancare de praz cu masline si ciuperci  se poate manca atat calda cat si rece, fiind racoroasă si usoară.

Sa fiti sanatosi si prosperi!

Mancare de praz cu masline

 

Filed Under: Categorii retete, Loboda, leurda si altele, Retete cu ciupeci, Retete de mancaruri cu legume fara carne, Retete de post, Retete din Muntenia, Retete rapide, Retete simple Tagged With: ceapa, ciuperci, masline, praz, praz cu ciuperci, praz cu masline

Omleta taraneasca

August 7, 2012 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

omleta taraneasca
Omleta taraneasca

Ingrediente omleta taraneasca:

  • 4 oua
  • iaurt
  • 1 ardei capia sau gras rosu
  • 1 ceapa
  • patrunjel si leustean
  • sare, ulei, piper, cimbru

Se spala, se curata de seminte si se taie fin ardeiul capia in fasii de 2-3 cm lungime. Ceapa se curata si se toaca foarte marunt. Atat ardeiul cat si ceapa nu trebuie sa fie prea mari astfel incat sa nu domine oul.

Legume tocate
Taiem ardeiul, ceapa si verdeata

Ouale se amesteca cu o lingura buna de iaurt si se bat bine pana devin aproape spuma. Intr-o tigaie incinsa (folosim la calit foarte putin ulei, practic decat ungem tigaia) punem ardeiul si ceapa, le dam un praf de sare si un varf de cutit piper si le calim 3-4 minute, nu mai mult. Este o calire sumara, deoarece ceapa si ardeiul trebuie sa-si pastreze si din gustul si textura cruda, ferma.

calim legumele
Calim in putin ulei si pentru timp scurt, ceapa si ardeiul

Amestecam ardeiul si ceapa cu oul batut in prealabil si incorporam cateva fire de patrunjel si leustean tocate fin. Amestecam bine sa se omogenizeze. Leusteanul aromatizeaza, dandu-i personalitate acestei omlete.

Ungem tigaia cu ulei ( putin mai mult ca la clatite) o incingem si punem amestecul. Chiar daca se obisnuieste ca omleta sa nu se intoarca, noi asteptam sa se rumeneasca pe o parte si intoarcem omleta si pe partea cealalta. Nu importa daca se rupe putin la intors, dar trebuie intoarsa pentru a se rumeni, fiind o omleta mai corpolenta (…ca doar este omleta taraneasca). Se poate, de asemenea, baga tigaia cu omleta in cuptorul incins pentru rumenire.

omleta taraneasca

Prezenta iaurtului, batutul bine al oualor si uleiul intr-o cantitate mica ne asigura ca omleta va fi pufoasa. Aflata fierbinte in farfurie o insotim de un praf de cimbru uscat ce ii da o tusa finala si o ridica in rang.

Sa aveti pofta!

omleta taraneasca

Filed Under: Categorii retete, Retete cu oua, Retete gustari, Retete ieftine, Retete rapide, Retete simple Tagged With: ardei, ceapa, iaurt, omleta, oua, reteta, reteta de, taraneasca, verdeata

Despre ceapa

June 25, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Nu exista nici o parere concludenta cu privire la locatia exacta si data aparitiei cepei. Multi arheologi, botanisti, si istorici cred despre ceapa ca aliment ca isi are originea în Asia Centrala. Alte studii sugereaza ca a fost cultivata pentru prima data în Iran si Pakistan. Se presupune ca predecesorii nostri au descoperit si au început sa manânce ceapa salbatica foarte devreme – cu mult înainte ca agricultura sa fi fost inventata.

Cei mai multi cercetatori sunt de acord ca ceapa a fost cultivata cu 5000 de ani sau mai mult in urma. Ceapa a crescut salbatic în diferite regiuni, a fost, probabil, consumata de mii de ani si domesticita simultan peste tot în lume. Cultivarea cepei este una dintre cele mai vechi activitati agricole, deoarece aceasta a fost mai putin perisabila decât alte alimente, a fost usor transportabila, usor de cultivat  într-o varietate mare de soluri si climate. Ceapa a crescut în gradinile din China înca de acum 5000 de ani si se face referire la ceapa în unele dintre cele mai vechi scrieri din India, Vedele. În Egipt, ceapa a fost mentionata în perioada primei dinastii a Egiptului antic, circa 3200 î.Hr. si apare în picturile din morminte, inscriptiile si documentele de la acel moment. Unele picturi descriu atat ceapa uscata cat si cea verde pe mesele de la petrecerile egiptenilor.
Dintre toate alimentele din regnul vegetal, aceasta leguma a stabilit recordul pentru cea mai frecventa aparitie în arta egipteana antica. Aceasta nu este de mirare, devreme ce a fost alimentul de baza al saracilor alaturi de paine si bere. Arheologii au descoperit cepe mici în orbitele  ochilor la mumia regelui Ramses al IV-care a murit în 1160 î.Hr. Pentru egipteni, ceapa, cu straturi sale concentrice, a reprezentat viata vesnica si a fost îngropata cu fiecare dintre faraoni.

Ceapa rosie, alba si galbena

Ceapa pictata apare pe zidurile interioare ale piramidelor si în morminte,  egiptologi sustinand  ca ceapa a fost utilizata, deoarece se credea ca mirosul ei puternic si/sau puterile ei magice ar putea determina morti sa respire din nou. Alti egiptologi cred ca a fost folosita din cauza ca s-au cunoscut calitatile antiseptice puternice ale cepei si care, intr-un mod magic, ar fi la îndemâna faraonilor în viata de apoi.
Ceapa a fost consumata si de catre israeliti conform Bibliei. În Numeri 11:5, copiii lui Israel deplâng alimentatia proasta din timpul Exod-ului,  prin desert: “Ne amintim de peste, pe care il mâncam în Egipt în mod liber, de castraveti si de pepeni si prazul si ceapa si usturoiul.”
În India, înca din secolul al saselea, celebrul tratat medical Charaka – Sanhita sarbatoreste ceapa ca medicament – diuretica, buna pentru digestie, inima, ochii si articulatii.
De asemenea, Dioscoride, un medic grec din secolul I d. Hr., a remarcat mai multe utilizari medicinale ale cepei. Grecii au folosit ceapa pentru a întari sportivii pentru Jocurile Olimpice. Înainte de concurs, sportivii consumau kilograme de ceapa, beau suc de ceapa si isi frecau trupul cu ceapa.
Bogatii au gasit mirosul cepei drept dezgustator. În ciuda atitudinii lor negative, însa, aceasta leguma “mirositoare” a fost cultivata în gradinile regilor de la 2100 î.Hr. la 716 î.Hr. de la Ur la Babilon.
Din istoria antica pâna în secolul al 19-lea, ceapa a fost retrogradata ca hrana pentru saraci. Codul lui Hammurabi, cunoscut sub numele de legea veche din Mesopotamia, prezenta mare interes pentru cei nevoiasi, oferindu-le o ratie lunara de paine si ceapa, ce reprezentau componentele de baza  din dieta taranului.
Despre ceapa se considera ca a jucat un rol interesant si in timpul perioadei lui Alexandru cel Mare care considera ca puterea armatelor sale vine si din ce manaca soldatii, astfel ca ii alimenta cu ceapa pentru a le spori curajul.
Romanii mancau ceapa în mod regulat si luau provizii de ceapa in calatoriile lor in provinciile din Anglia si Germania. Pliniu cel Batrân, a scris de ceapa si varza si a catalogat credintele romane cu privire la eficacitatea cepei in a vindeca insomniile, ranile cavitatii bucale, muscaturile de caine, durerilor de dinti si dizenteria.
Totusi, asa cum ne transmite Apicius, autorul unei carti de bucate din Roma Imperiala, în bucataria celor bogati, ceapa era folosita  doar pentru a da aroma sosurilor. Pentru populatia obisnuita a Romei, frecvent ziua incepea  cu o portie copioasa de ceapa cruda pe pâine. In orasul Pompei furnizorii de ceapa au fost respinsi de breslele furnizorilor de fructe si legume, fiind considerati inferiori si au fost nevoiti sa-si infinteze bresla lor.

Ceapa salbatica

Din primul secol d.Hr., Roma a inceput sa dezvolte un respect sanatos pentru ceapa, dovada fiind si lucrarile de arta ce prezinta ceapa, mai ales din timpul imparatului Traian.
Prin Evul Mediu, cele trei legume principale ale bucatariei europene au fost fasole, varza si ceapa. În plus, pentru a servi drept un aliment atât pentru cei saraci cat si pentru cei bogati, ceapa se prescria de catre doctori pentru dureri de cap, muscaturi de sarpe si impotriva pierderii parului. In fapt, ceapa a fost atât de apreciata incat imparatul Carol cel Mare al Imperiului franc (carolingian) a ordonat ca ceapa sa fie plantata in gradina sa.
Siruri impletite de ceapa erau acceptate ca plata pentru utilizarea terenurilor. Ceapa avea  si intrebuintari mai ciudate cum ar fi plata chiriei in kg de ceapa sau ca dar de nunta.
La a doua sa calatorie  în Haiti în timpul perioadei  1493 – 1494, Columb a dus soiurile de ceapa si în Lumea Noua. Desi existau soiuri de ceapa salbatica indigena ce cresteau în America, nu se comparau cu aroma intensa a noului soi din Europa. Indienii au adoptat rapid acesta ceapa noua cu mare entuziasm, dar mai ales sau bucurat de usturoiul adus de europeni.
Orasul Chicago, o regiune in care crestea ceapa salbatica din abundenta, a primit numele de la cuvântul indian “shikaakwa”care a descris mirosul de ceapa din zona.
Daca nu ar fi fost ceapa, razboiul civil american s-ar fi putut desfasura în mod diferit. Generalului Ulysses S. Grant, care a condus fortele Uniunii, a trimis o nota la Ministerului de Razboi  in care scria, “Eu nu voi muta trupele mele fara ceapa.” si a primit imediat trei carute de ceapa. Sucul de ceapa era folosit ca medicament pentru a vindeca ranile soldatilor.

In 1975 cea mai mare ceapa din lume cantarea 2,2 kilograme, iar zece ani mai tarziu leguma record avea cu un kilogram mai mult. In 1995, s-a cultivat o ceapa de 7 kilograme si jumatate, iar in prezent recordul este de aproape 8 kilograme. Foto By amandabhslater

Folclor despre ceapa:
O veche legenda din Turcia ne spune ca, atunci când Satan a fost aruncat din cer, usturoiul a  încoltit în locul în care el a pus piciorul stâng, iar ceapa a crescut în locul in care el a pus piciorul drept.
Când ciuma a  cuprins toata Europa de Est, oamenii au crezut ca este cauzata de spirite rele, si foloseau ceapa si usturoi sa alunge aceste spirite.
Este cunoscut faptul ca oamenii agatau fire de ceapa si usturoi la usile si ferestrele lor, si chiar si în jurul gâtului pentru a tine vampirii departe.

Utilizarea in medicina:
În secolul al VI-a in India, ceapa era  folosita ca diuretic. Era, de asemenea, considerata benefica pentru inima, ochii, si articulatii.
In medicina chineza, ceapa era utilizata pentru a calma ficatul, umezi intestinele, la bolile de plamani, pentru constipatie, pentru scaderea tensiunii arteriale, precum si pentru vindecarea ranilor sau ulceratii ale pielii. Ceapa de primavara  sau ceapa verde, era folosita pentru a induce transpiratie. O reteta pentru raceala comuna consta in 20 de fire de ceapa verde, de primavara  fiearta cu orez si facuta terci. Se adauga un pic de otet si se manânca cald. Apoi, se învelea bolnavul în paturi pentru a transpira. In timpurile coloniale in SUA, feliile de ceapa salbatica, erau considerate leac pentru pojar.
Studiile medicale actuale au aratat ca ceapa este eficace în reducerea colesterolului LDL “colesterol rau” în timp ce creste HDL, “colesterolul bun”. În plus, ceapa ucide bacteriile infectioase, ajuta la controlul zaharului din sange, este de ajutor în dizolvarea cheagurilor de sange  si ajuta la prevenirea cancerului.
S-a descoperit ca ceapa galbena si rosie, contine quercetin, un antioxidant puternic, care actioneaza ca un agent anti-cancer, pentru blocarea formarii celulelor canceroase. Consumul regulat de ceapa asigura suficient antioxidant quercetin pentru a oferi protectie impotriva cancerului. De mentionat ca ceapa alba, intalnita si prin pietele noaste, nu contine acest antioxidant.
Suferinzi de astm pot beneficia, de asemenea, de calitatile cepei, deoarece cercetatorii au descoperit un compus de sulf continut de ceapa, care poate preveni reactia în lant biochimica care duce la atacurile de astm.
Seleniul, un mineral gasit în ceapa si usturoi, s-a demonstrat, de asemenea, ca fiind anti-cancerigen.

Beneficiile nutritionale:
Ceapa este un puternic anti-septic, care este bogat în vitaminele A, B si C. Este o sursa puternica de acid folic, calciu, fosfor, magneziu, crom, fier si fibre.

Anemia: Continutul ridicat de fier din ceapa este benefic pentru tratarea anemiei.
Anti-coagulant: Doar prin consumul unei jumatati de ceapa cruda pe zi se poate reduce semnificativ colesterolul si ajuta la prevenirea atacurilor de cord.
Anti-inflamator: Agentii anti-inflamatorii din ceapa sunt utili în reducerea simptomelor de boli inflamatorii, cum ar fi artrita si guta.
Anti-septic: Lupta cu infectiile provocate de bacterii, inclusiv E. coli si Salmonella, si este eficienta impotriva tuberculozei si infectiilor tractului urinar, cum ar fi cistita.
Tensiunii arteriale: Fie ca o mâncati cruda sau fiearta, ceapa ajuta la scaderea tensiunii arteriale. De asemenea, subtiaza sangele, dizolva cheagurile de sange si  curata sângele de grasimi nesanatoase.
Colesterol: O jumatate de ceapa cruda mancata, zi de zi contribuie semnificativ la corectarea trombozei, scaderea colesterolului LDL si previne atacurile de cord.
Cancerul de colon: Fructo-oligozaharide din ceapa stimuleaza cresterea bacteriilor bune din colon si ajuta la reducerea riscului de a dezvolta tumori la nivelul colonului.
Constipatie si flatulenta: Folosirea cepei din belsug în bucatarie ajuta la ameliorarea constipatiei cronice si flatulentei.
Diabet: Cromul din ceapa ajuta celulele, la diabetici, pentru a raspunde în mod adecvat si reduce nivelul de insulina si îmbunatateste toleranta la glucoza.
Tulburari ale urechii: În unele culturi, vata de bumbac este inmuiata in suc de ceapa si se pune in ureche pentru a videca bolile de ureche.
Caderea parului: Un studiu a aratat ca daca sucul de ceapa se aplica pe scalp de doua ori pe saptamana timp de 2 luni va determina regenerarea parului. Categoric acest tratament costa mult mai putin decat alte solutii mai complexe.
Intareste sistemul  imunitar: Iuteala din ceapa creste circulatia sângelui si provoaca transpiratie. Utila, în vreme rece pentru a îndeparta infectiile, pentru a reduce febra si a transpira in caz de raceala sau gripa.
Osteoporoza: Un compus a fost recent identificat în ceapa, care împiedica avansarea osteoporozei. Deosebit de benefica pentru femeile care sunt la risc pentru osteoporoza,  ca urmare a  menopauzei.
Respiratorii: Se amesteca cantitati egale de suc de ceapa si miere si se ia 3-4 lingurite din acest amestec in fiecare zi. El ajuta la lichefierea mucusului si previne formarea ulterioara a acestuia. Aceasta este, de asemenea, una dintre cele mai bune masuri preventive împotriva racelilor comune.
Debilitate sexuala: Ceapa este un afrodiziac puternic si este al doilea dupa usturoi. Pentru aceasta, ceapa alba este cea mai eficienta.
Infectii ale tractului urinar: Fierbeti niste ceapa în apa, pâna ce jumatate din apa se evapora. Treceti prin sita fiertura, se lasa sa se raceasca si se bea. Proprietatile anti-bacteriene ajuta la ameliorarea senzatiei de arsura la urinare.

Prin urmare mancati orice tip de ceapa: ceapa galbena, alba sau rosie, praz, ceapa verde, arpagic fie in suc de ceapa, in sosuri , mancaruri  fie cruda, în salate!

Ceapa & grill

Surse:

Tanya J. Fell, Director of Public and Industry Relations,Onions Historically Healthy, National Onion Association, Greeley, Colorado

Eva Wilson, THE BENEFITS OF THE USE OF ONION  IN HERBAL PREPARATIONS

Zohary Daniel, Hopf  Maria (2000). Domestication of plants in the Old World (Third ed.) Oxford University

wikipedia.org

Filed Under: Articole Tagged With: ceapa, colesterolul, folclor, imunitar, ingrediente, legume, medicina, nutritionale

Primary Sidebar

Copyright © 2025

  • Contact Papamond
  • Politica De Confidențialitate