praz

Plachie de Praz cu Ciuperci

December 11, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Cum suntem în post, încerc să-i sprijin pe cei ce au puterea de a ține post – eu fiind, de cele mai multe ori, neputincios în treaba asta – și să le ofer spre încercare o plachie de praz cu ciuperci, cu măsline și sos de roșii. Mă refer la cei ce fac încercarea de a se curăța prin post atât trupește, prin ușurarea și echilibrarea organismului, cât și sufletește, luptând să înlăture pornirile de lăcomie, clevetire, invidie, fățărnicie, îngâmfare și egoism (toți suntem supuși greșelii ci nu sus-puși), și totodată să ridice spre ceilalți ceva mai multă iubire și iertare, cele două esențe cuprinse și manifestate în stare pură de Cel pe care îl sărbătorim în această lună, Isus. De obicei, evit să fac discuții pe teme religioase, pentru a nu cădea în fățărnicie și pentru că nu religia mă preocupă ci credința. Încă odată, ca și în alte perioade de post, obiceiul de a căuta prin magazine prăjituri de post, salam de post, pateu de post și alte fripturi de post, capătă vigoare în numele așa zisei credințe. Acest obicei m-a împins să abordez, pe scurt, tema. Ei bine, trebuie spus, că postul nu este o chestiune obligatorie peste bătrânețea și sănătatea omului (mai ales), peste voința slabă și puțina tărie în credință, astfel încât să aluneci pe panta minciuni și a fariseului care spală blidul pe dinafară și lasă mizeria în interior. Un om care alege să mănânce în fiecare zi carne în perioada postului poate fi mai cinstit în neputința lui decât unul care alege să mimeze postul cu fripturi de post și să fie, astfel, necinstit în așa zisa lui credință. Postul nu este o chestiune care trebuie bifată, ca fiind făcută, așa cum credința nu este o afacere de duminică. Când alegi să ții postul cu prăjituri de post, mezeluri de post și alte asemenea prostii, alegi de fapt să cosmetizezi credința strâmbă și lăcomia în raport cu fructul oprit. La fel falsezi și când, cu vigoare, te abții de la mâncăruri în post, și tot cu vigoare, în același timp, judeci pe alții, bârfești, invidiezi vecinul pentru mașină și nevastă sau te înghesui în grămada dezorganizată de la intrarea în supermarket-ul cu tigăi 3 in 1-a. Închid această paranteză despre post, scrisă fără intenție de verdict, și revin la ce ne mână-n luptă la coada tigăii, respectiv la valorificarea (iarăși) a prazului autohton într-o plachie de praz cu alte cele.

Necesar plachie de praz

patru fire de praz trupeșe și de înaltă ținută
500 gr ciuperci champignon
150-200 măsline fără sâmburi, rondele
2 cepe
o ceașcă de bulion
3-4 căței de usturoi
3-4 roșii
piper, boia, cimbru, sare
ulei

Preparare

1. Grijim și curățăm prazul de mustăți și de eventuala foaie urâtă și îl tăiem bucăți de 2-3 cm lungime. Încingem o tigaie cu puțin ulei și rumenim bucățile de praz până ce se îmbujorează oleacă. Scoatem prazul rumenit pe o farfurie și îl lăsăm în așteptare.

2. Tăiem ciupercile mai mare, jumătăți sau sferturi. Le rumenim în tigaie până ce capătă culoare. Cum obținem culoarea aceea frumoasă, evitând să se înnegrească, am explicat la ciuperci sote. Asezonăm cu piper proaspăt măcinat.

3. Tăiem, cât de mărunt, cepele și le călim. Când a devenit ceapa sticloasă adăugăm bulionul, un praf de boia și puțin cimbru. Lăsăm să bolborosească puțin și adăugăm rondelele de măsline. Punem un strop de apă și lăsăm 4-5 minute pe foc mic. Gustăm și funcție de cât de sărate sunt măslinele, mai potrivim sau nu de sare. Oprim focul.

4. Într-un vas ceramic, tavă sau cratiță punem prazul și ciupercile și le amestecăm ușor să fie bine distribuite. Cu ajutorul unei linguri, repartizăm uniform sosul cu măsline peste amestecul de praz și ciuperci. Curățăm cățeii de usturoi, îi tăiem felii subțiri și le punem peste sos.

5. Tăiem roșiile felii și tapăm, bine rânduit, toată mâncarea. După voință, rândul de roșii poate fi chiar dublat pentru o prezență mai generoasă a roșiilor. Odată încheiată lucrarea, introducem vasul în cuptorul încins și îl lăsăm până ce roșiile se gătesc și rumenesc. La final, fiecare poate aroma cu ce ierburi dorește, dacă dorește. No, asta-i rețeta de plachie de praz ce v-o propun spre încercare!

Să fiți bine!

Garnitura de orez. Cu praz si morcov

December 2, 2014 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

Odată cu apariția în piețe, până la ieșirea din iarnă, prazul autohton capătă o importanță crescută în bucătăria mea, fiind deseori prezent în garnituri, mâncăruri sau ciorbe. Chiar dacă este înrudit în multe cu ceapa, prazul are puterea să-și lase în mâncare amprenta proprie, prin gust, aromă și dulceață. Este ceva specific sudului ca prazul să însoțească, peste iarnă, ceapa, în foarte multe mâncăruri, nu neapărat de sezon. Face o bună echipă cu orezul, drept pentru care am să vă prezint o garnitura de orez cu praz, colorată cu portocaliul morcovului. Din multitudinea de garnituri de orez, combinația praz-orez îmi place mult, cu atât mai mult că este o soluție rapidă și bună pentru când ducem lipsă de timp.

Necesar garnitura de orez cu praz si morcov

1 cană orez
1 fir praz
1 morcov
1 ceapă
o lingură de unt
sare, piper
supă de pui sau legume
ulei

Preparare

1. Curățăm ceapa și prazul și le tăiem mărunt. Dăm morcovul pe o răzătoare fină pentru a beneficia de culoarea portocalie. Încingem două linguri de ulei într-o tigaie și călim sumar morcovul până ce se colorează uleiul în portocaliu. Adăugăm ceapa și prazul și le călim până ce ceapa devine transparentă. Asezonăm cu sare și piper proaspăt măcinat.

2. Adăugăm orezul, amestecăm și mai călim 2 minute. Punem un polonic de supă caldă de pui sau legume. Micșorăm focul, amestecăm ușor și lăsăm ca orezul să absoarbă supa. Repetăm operațiunea până ce orezul este bine gătit. De regulă, trei cantități de supă la una de orez este raportul care conduce la un orez bine făcut.

3. La final adăugăm untul și amestecăm. Untul potențează foarte mult gustul unei garnituri de orez. Se poate aroma cu verdeață, rondele de ardei iute sau praz, după gust. Garnitura de orez cu praz poate sta alături de orice fel de carne. Eu am preferat, de data aceasta, aripioarele de pui.

Să fiși bine!

Mancare de conopida si alte zarzavaturi

November 8, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Cred că am mai spus că nu mă dau în vânt după conopida gătită și că îmi place nespus în murături sau mâncată crudă, simplă sau în salate. Ei bine, după ce am descoperit că poate fi foarte gustoasă preparată asemeni musacalei, după o rețetă destul de simplă, mai veche și oarecum uitată, am reevaluat potențialul conopidei de a câștiga meseanul de partea ei. Azi, când prazul abundă în piețe, când vânăta și conopida noastră, sănătoase, de grădină, încă se mai prezintă pe tarabă vă propun o altă mancare de conopida, similară ca tehnică de preparare aceleiași musacale.

Necesar mancare de conopida si alte zarzavaturi

400-500 gr carne tocată – la alegere – porc, vită, pui
1 conopidă
1 țelină potrivită
1 praz
2 ardei grași sau kapia
1 vânătă
1 ceapă
2 roșii
3-4 linguri de bulion
5-6 căței de usturoi
1 legătură pătrunjel
sare, piper
ulei

Preparare

1. Tăiem cubulețe ardeiul kapia, vânăta și țelina. Mărunțim prazul și doi căței de usturoi.

Le punem pe toate într-o tigaie și călim sumar 2 minute. Le dăm puțină sare și piper proapăt măcinat, le luăm cu o lingură din tigaie și le punem în strat, într-o tavă sau vas ceramic sau de Jena. Apropo de sticla de Jena pe care o mai poți intalni pe internet scrisa de Yena sau Iena. Pe scurt: Denumirea vine de la orașul Jena unde germanul Otto Schott a inventat sticla termorezistentă prin adaugarea de acid boric in sticla obisnuita. Deci, corect este sticla de Jena.

2. Tocăm mărunt ceapa și o călim într-o tigaie încinsă. Adăugăm carnea tocată, condimentăm cu piper și sare, și amestecăm să se omogenizeze. După ce călim 5-6 minute la foc potrivit, adăugăm bulionul și pătrunjelul tocat.

Amestecăm, mai ținem câteva minute pe foc după care întindem uniform această compoziție peste stratul de legume, în tavă.

3. Cu ajutorul unui cuțit desfacem și tăiem conopida în buchețele micuțe. Punem aceste buchețele într-un vas cu apă, pe foc, și le firbem-opărim timp de 2 minute. După ce le-am opărit, le scoatem și le lăsăm să se scurgă. Formăm din buchețelele de conopidă, peste stratul de carne tocată călită, un alt strat uniform.

4. Din două linguri de bulion și 4 căței de usturoi preparăm un fel de mujdei țărănesc pe care îl punem cât de cât uniform peste conopidă.

Tăiem felii cele două roșii și tapetăm întreaga noastră lucrare. Dăm la cuptor vasul pentru cca 30 de minute. Când mâncarea se rumenește frumos, oprim focul.

PS. Aceasta mancare de conopida se poate prepara cu orice fel de carne, inclusiv tocată cubulețe din cuțit, nu neapărat tocată.

Să fiți bine!

Tocanita din piept de pui cu praz. Servita cu crutoane

October 13, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Prepararea acestei rețete de tocanita din piept de pui nu a avut drept scop tocănița în sine ci stingerea, pe cât se poate, a poftei de praz care începuse să mă roadă lăuntric. Nu știu cum stă treaba cu prazul în alte zone, dar vă pot spune sigur că tot olteanul trece prin viață și cu o groapă cu praz alături. Mă refer, bineînțeles, la cei care au și pământ unde să pună praz și să facă și groapă. Probabil știți că pe la noi, prin Oltenia, obiceiul strămoșesc ne obligă să săpăm o groapă în care să punem prazul la păstrare peste iarnă, pentru a-l ferii de intemperii. Cam toți care avem radăcină prin vreun sat oltenesc păstrăm amintirea acestei groape din care scotea muica prazul să-l toace eventual la ciorba de raci. Din groapa aia, prazul și-a găsit un loc și în cinematografie, popularizat din plin de Nea’ Mărin, fie că se ducea pe litoral cu prazul în diplomat, fie la nașu’ Pantelică, de Revelion. De aici și până la a fi ridicat la rang de pașaport oltenesc nu a mai fost decât un pas. Eu, azi, îl pusei (să folosesc graiul adecvat) într-o tocanita din piept de pui, preparată rapid și servită cu crutoane rumenite în unt.

Necesar tocanita din piept de pui cu praz

1 piept de pui
2 fire de praz
3 roșii
1 ardei gras sau 1 kapia – roșu, că este mai arătos
1 ceapă
4 căței de usturoi
supă de pui sau legume
piper, sare, cimbru uscat
ulei
50 gr de unt
3 felii de paine neagră
pătrunjel verde

Preparare

1. Curățăm ceapa și o tocăm mărunt. Pieptul de pui îl tăiem îmbucături iar cățeii de usturoi îi mărunțim din cuțit. Încingem 2 linguri de ulei într-o tigaie mai mare sau o cratiță și călim puțin carnea până își schimbă culoare. În momentul în care carnea iși schimbă culoarea și începe să de-a semne că s-ar rumeni, adăugăm ceapa tocată. Dăm un praf de sare și unul de piper și călim până când ceapa se înmoaie și devine transparentă. În acest moment vine rândul usturoiului mărunțit. Amestecăm și mai călim la foc scăzut încă vreo două minute să-și lase și usturoiul aroma.

2. Decojim roșiile – operațiune mai ușoară dacă le scufundăm în apă fierbinte – și le tăiem cubulețe. Ardeiul kapia îl tăiem rondele, adică îl lăsăm mai mare să-l vedem, mirosim și gustăm lângă praz. Astfel tăiate, adăugăm roșiile și ardeiul în cratița noastră. Amestecăm și le lăsăm să se înfierbânte și să-și lase sucul.

3. Grijim prazul de mustăți și foi mai prăpădite și-l tăiem bucăți de cca 2 cm. Punem bucățile de praz în cratiță peste celelalte și amestecăm ușor. Dăm puțin cimbru uscat, cât iei între trei degete.

4. Adăugăm cca 3 polonice de supă, cât să cuprindă bine toate cele din cratiță și lăsăm să bolborosească încet până scade și se formează sos.

5. Tăiem feliile de pâine cubulețe. Am folosit pâine neagră pentru că este mai gustoasă, mai dulce. Încingem o tigaie, topim untul și prăjim cubulețele de pâine până se rumenesc.

6. Când mâncăm punem crutoanele peste tocăniță și presărăm pătrunjel tocat proaspăt.

Să fiți bine!

Conopida la Cuptor cu Cartofi si Praz. Grijita cu Rost

October 10, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Când o mâncare este prezentată simplu, fără a fi împovărată de podoabe inutile, abia atunci ei i se dă șansa să treacă testul timpului, să-și găsească împlinirea în aprecierile a generații de meseni, să devină subiect de transmitere din vorbă în vorbă și din slovă în slovă. Altfel, multe mâncăruri cu potențial pot încânta ochiul la fel ca fata de la pagina 5 și tot ca ea pot eșua în uitare. Boala de a farda totul, de a împopoțona inutil și ipocrit tot și toate în speranța că vei căpăta mai multă atenție, amăgindu-te ca astfel urci, a devenit cronică și îi vedem manifestările peste tot și în toate, inclusiv în bucătarie. Simplitatea reprezinta sofisticarea maximă a spus Leonardo da Vinci și el chiar era artist. Ori, dacă tot vorbim de artă culinară, asta ar trebui căutată, simplitatea! Și mai trebuie căutat ceva în mâncăruri sau mai bine zis, pus în mâncăruri, respectiv suflet, spirit. Acolo unde lucrarea Spiritului nu folosește unealta mâinii, nu există artă a spus același Leonardo da Vinci. Pentru niște banale mâncăruri, această cerință poate părea exagerată, dar v-ați gândit vreodată de ce ne întoarcem cu drag, oarecum legați peste timp, la turtele și pita bunicii, la gogoșile, papanașii, saramura și mămăliga ei cu brânză. Pentru că ceva în noi, poate nedefinit și subtil, ne spune că acolo, în vremea aia și în bucatele alea simple, lipsite de podoabe inutile, se punea suflet. Se punea dorința de a servi, de a aduce bucurie altora, mâncarea nefiind redusă la o simplă necesitate trupească ci devenind o lucrare dedicată să însenineze, să transmită sentimente. O astfel de sofisticare ar trebui să căutăm, în simplitate plus suflet. Să o căutăm în toate! … Și uite așa mă luai iar cu vorba și mă abătui de la subiect, un subiect cu conopida la cuptor, cartofi și praz, cu niscai brânză, smântână și ouă dar și cu delicioase frigănele. Nimic mai simplu!

Necesar conopida la cuptor cu cartofi si praz

1 conopidă potrivită
3 cartofi
1 fir de praz, partea de până la frunze
2oo smântână
300 gr brânză sărată, telemea de oaie
3 ouă
sare, piper,

Pentru frigănele

2-3-4 felii de pâine, cât să acoperi fundul tăvii
1-2 ouă
lapte pentru înmuiat pâinea

Preparare

1. Desfacem conopida în buchețele și le spălăm bine în apă rece. Punem bucățelele într-un vas cu apă, la fiert, timp de 5 minute. Le scoatem într-o strecurătoare și le trecem pe sub jet de apă rece. Le lăsăm să se scurgă. În același timp spălăm cartofii în coajă și îi punem întregi la fiert, într-un alt vas. Este preferabil să alegem cartofi roșii deoarece sunt mai puțin sfărâmicioși. După ce au fiert cartofii, îi lăsăm să se răcească, îi curățăm de coajă și îi tăiem cubulețe potrivite.

2. Într-un bol punem 3 ouă, smântâna și brânza rasă. Le amestecăm bine cu o furculiță, să se omogenizeze.

3. Punem într-o farfurie adâncă puțin lapte și în alta batem un ou sau două – depinde de câte frigănele ne trebuie să tapăm tava. Înmuiem feliile de pâine în lapte, le dăm prin oul bătut și le rumenim într-o tigaie încinsă.

4. Într-un vas ceramic, tăviță sau cratiță, punem frigănelele astfel încât să tapăm fundul vasului. Tăiem prazul rondele și într-un vas amestecăm cartofii cuburi cu buchețelele de conopidă și cu rondelele de praz. Punem amestecul peste frigănele, în tavă. Dăm un praf de piper.

5. Turnăm uniform peste toată suprafața, amestecul de brânză, smântână și ouă. Agităm ușor vasul să pătrundă mai bine compoziția printre bucățile de conopidă și cartofi.

6. Dăm mâncarea la cuptor pentru cca 30 de minute, până se rumenește.

Cantitățile sunt orientative și se pot modifica după gustul fiecăruia. De asemenea, se poate folosi o diversitate ridicată de condimente sau plante aromatice. Brânza poate fi dulce sau sărată, dar este preferabil să fie sărată pentru a compensa dulceața conopidei.

Să fiți bine!

Risotto cu praz si piept de rata

February 24, 2014 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

Face bine la inspiraţie ca din când în când să mai ieşim din bucătăria noastră şi să aruncăm un ochi pe continent, să vedem ce mai pun alţii pe masă. Constatăm astfel că italianul mănâncă mult risotto, în timp ce, la o aruncătură de băţ, francezul se laudă cu raţa lui. Luăm şi noi atât de la unul, cât şi de la celălalt şi preparăm un risotto cu praz şi piept de rata. Risotto am mai tot gătit, ba cu ciuperci, ba cu sfeclă roşie şi este o soluţie foarte onorabilă şi puţin costisitoare când vrei să rezolvi rapid masa. Mie îmi place aşa că vă invit şi pe voi să-l încercaţi, dacă mai este cineva care nu a făcut-o până acum.

Risotto cu praz si piept de rata

1 piept de raţă
300 gr orez
700-800 ml supă de pui sau legume
1 fir mai mare de praz
1 ceapă
2 linguri unt
o lingură parmezan ras
ulei de măsline, sare, piper

Preparare:

1. Curăţăm prazul şi-l tocăm mărunt. Procedăm la fel şi cu ceapa. Punem într-o tigaie 2-3 linguri de ulei de măsline şi călim sumar ceapa şi prazul.

2. Adăugăm orezul şi amestecăm, călindu-l până ce devine puţin sticlos. Nu spălăm orezul în prealabil pentru a nu înlătura amidonul ce ne ajută la cremozitate. După ce orezul a devenit sticlos punem un polonic de supă fierbinte. Amestecăm şi lăsăm la foc mic până ce orezul absoarbe supa. Punem şi al doilea polonic de supă. Supa trebuie să fie menţinută fierbinte. Procedăm la fel în continuare până ce orezul s-e umflă şi devine cremos.

3. Adăugăm untul şi amestecăm pentru ca acesta să crească cremozitatea şi să dea aromă. La final, dăm un praf de piper şi sare după gust. Presărăm uniform parmezan ras şi acoperim tigaia.

4. Încingem bine o altă tigaie şi punem pieptul de raţă cu pielea în jos, să se rumenească. Nu este neapărat nevoie să punem ulei în tigaie deoarece grăsimea din piele se va topi repede. Îl prăjim cca 10 minute pe partea cu pielea, până ce aceasta devine crocantă şi apoi încă 4-5 minute pe partea cealaltă.

5. Feliem pieptul de raţă şi punem felii peste fiecare porţie de rizotto. Aromăm cu pătrunjel verde.

Să fiţi bine!