Retete la cuptor

Musaca de piure. Placere de familie

April 20, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Această musaca de piure este unul din preparatele ce au calitatea de a strânge rapid familia în jurul mesei, dar mai ales copii ce sunt mai greu de ademenit. Cel puţin asta mi se întâmplă mie când prepar acest fel de musaca. Probabil este valabilă până apare altă plăcere culinară la orizont şi se schimbă opţiunile. Este puţin migăloasă, nu necesită cine ştie ce pregătire, foarte hrănitoare şi arătoasă. Am denumit acest preparat musaca de piure pentru că seamănă cu musacaua in straturi, grecească sau balcanică, prin prepararea în straturi.

Necesar musaca de piure:

400 gr carne tocată amestec vită – porc ( pentru 4 portii)
2 cepe
2-3 ardei graşi coloraţi
800 gr-1 kg cartofi
1 ou
200 gr smântână
piper, sare, ulei

Preparare:

1. Pentru început punem cartofii la fiert pentru piure. Ce trebuie şi cum se face un piure de cartofi bun am mai scris pe site. În cazul nostru merge şi un piure mai rustic.

2. Se curăţă şi se toacă ceapa mărunt. Se căleşte într-o tigaie, în 2 linguri de ulei. În foto se vede că am călit şi ceapă roşie. Asta pentru că o aveam întâmplător şi trebuia să o folosesc, dar nu este important. Se adaugă carnea tocată şi se dă un praf de piper şi unul de sare. Se poate folosi orice fel de carne tocată, după preferinţă.

3. Când carnea şi-a schimbat culoarea şi a prins-o căldura două minute adăugăm ardeiul gras, tăiat bucăţi mai mari sau rupt cu mâna. Pentru atracţie este bine să fie culori variate.

4. Amestecăm, mai lăsăm 1 minut să se înfierbânte ardeiul şi punem 3-4 linguri de roşii cubuleţe în bulion sau o ceaşcă de suc de roşii. Omogenizăm şi peste două minute oprim focul.

4. Cât timp noi am călit carnea, cartofii s-au fiert şi putem prepara piureul. Aşezăm un prim strat din carnea tocată călită, cu ceapă şi ardei, într-o tavă potrivită. Punem peste acest prim strat un al doilea strat de piure de cartofi.

5. Bătem oul cu smântăna până se omogenizează. Turnăm uniform peste piure până acoperim întreaga suprafaţă.

6. Băgăm tava în cuptorul încins pentru cca. 40 de minute. Musacaua va fi gata când se va umfla şi rumeni frumos.

Se scoate din cuptor şi se poate servi caldă dar şi rece. Rece se taie mult mai bine, dar ăsta este aspect secundar. Se ornează cu verdeaţă după cum preferă fiecare. Am presărat busuioc proaspăt pentru că îmi place şi pentru faptul că mi-a crescut frumos busuiocul la fereastră, în ghiveci. Dar despre plante aromatice, pe care zic eu că este bine să ni le plantăm acasă, voi scrie câte ceva săptămâna viitoare. Am mai scris pe site despre musacaua turceasca care este altceva decât cea care se prepară preponderent la noi, dar si despre inedita musaca cu varza acră.

Să fiţi bine!

Cartofi fondanti. Rumeni si cremosi

April 15, 2013 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

Cartofi fondanti – sunt acompaniament perfect pentru orice fel de friptură, de vită, de porc sau vânat şi adaugă o notă de eleganţă la orice masă. Pot fi o opţiune şi pentru peşte. Sunt cu tradiţie în Anglia şi Franţa unde se preparau în untură de raţă. În timp untura a fost înlocuită de ulei de măsline. Este neclar de unde vine numele de fondanţi, bucătăria rurală britanică asociind această denumire cu prepararea în suc propiu. O altă variantă ar fi că denumirea provine din faptul că sunt aromatizaţi cu unt. Forma cartofilor preparaţi poate fi mai simandicoasă cum sunt cei cilindrici sau poate fi mai rustică. Sunt convins că sunt o garnitură pe gustul oricui, rustici dar şi eleganţi, cremoşi şi plini de savoare, meritând cu prisosinţă să ne însoţească friptura.

Necesar cartofi fondanti

3 cartofi mai mari
5o gr unt
1 cană supă de pui
piper, sare
ulei de măsline

Cartofi fondanti preparati de Gordon Ramsay

Preparare:

1. Se curăţă cartofii şi se înjumătăţesc pe lung. Se condimentează uniform cu sare şi piper.

2. Se încing două linguri de ulei în tigaie şi se pun cartofii cu partea plană în jos. Tigaia trebuie să aibă coada metalică sau detaşabilă pentru că va fi băgată la cuptor. Se poate folosi şi o tăviţă. Se aromează, după preferinţă, cu crenguţe de cimbru sau praf de cimbru, rozmarin sau tarhon. Tot acum se pune şi untul.

Focul trebuie să fie peste mediu, nu mic. După ce sau rumenit pe faţa plană se întorc să se rumenească peste tot.

3. Odată rumeniţi cartofii, se adaugă supă cât jumătate din înălţimea cartofilor şi se întroduc în cuptorul încins pentru 12 – 15 minute. Se încearcă cu vârful cuţitului dacă sunt pătrunşi. Cartofii trebuie să fie rumeniţi la suprafaţă şi interiorul să fie cremos şi delicat.

Se servesc calzi lângă friptură. În tigaia în care se rumenesc poate fi adăugat usturoi pentru aromă, ceapă, vin sau orice alt condiment sau plantă aromatică ce considerăm că ne-ar satisface. Am mai scris şi despre cartofi picanţi

Să fiţi sănătoşi!

Musaca de Varza Murata cu Carne Tocata si Orez

April 15, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Musaca de varza murata, o mâncare din sud vestul Olteniei ce se aseamănă cu mult mai cunoscuta varza a la Cluj sau cu sarmalele împrăştiate. Diferenţa consta în faptul că este prezent ardeiului gras, lipseşte smântâna în faza de preparare şi carnea folosită este tocată mărunt din cuţit. Rezultantă a imaginaţiei şi spiritului practic al bunicilor noştri, mâncarea asta este inspirată, pe de o parte, de cunoscuta musaca de cartofi şi pe de altă parte, de sarmalele tradiţionale. Aceasta musaca de varza murata se mănâncă, cu onestitate tradiţională, cu mămăligă şi cu ardei iute murat. Este gustoasă, rustică şi se însoţeşte cu vin roşu, uşor şi tineresc.

Necesar musaca de varza murata

- 500 gr carne porc
- 2 verze murate potrivite
- 200 gr orez
- 2 cepe
- 4 ardei gras sau kapia
- 4 roşii
- 3 linguri de bulion sau roşii decojite cuburi
- 1 legătură pătrunjel
- 1 cană supă de carne

<li>cimbru, piper, boia de ardei, foi de dafin, sare, ulei

Preparare:

1. Se toacă carnea din cuţit cât mai mărunt. Se pune la călit pentru 3-4 minute, împreună cu ceapa tocată, în 2-3 linguri de ulei. Se aromează şi condimenteză cu o crenguţă de cimbru verde sau cimbru uscat fărâmiţat împreună cu un praf de piper măcinat şi o linguriţă de boia. După ce s-au călit, se adaugă un pahar cu apă să se înăbuşe.

2. Se fierbe orezul al dente, două măsuri de apă la una de orez. Se pune orezul împreună cu 3 linguri de roşii decojite cuburi peste carne şi ceapă. Se amestecă şi se omogenizează un minut, pe foc.

3. Se taie un ardei cubuleţe, se toacă jumătate din pătrunjelul verde, se pun în călitură şi se amestecă. Se potriveşte de sare, după gust.

4. Varza murată se spală în apă rece şi se toacă mărunt, fideluţă. Dacă varza este prea sărată se ţine la desărat, 2 ore în apă rece. Se păstrează 4-5 foi de varză întregi.

5. Pe fundul cratiţei sau vasului roman se aşează un strat de varză tocată cu ardei gras tăiat, o lingură de bulion şi condimente: 2 foi de dafin, piper, boabe, cimbru. Se mai pun şi 2 linguri de ulei.

6. Peste varză se pune un strat de carne cu orez, ardei, roşii. Urmează din nou un strat de varză, un al doilea strat de carne şi se încheie totul cu varză.

7. Se căpăceşte totul cu felii de roşii şi ardei taiat mai mare, se aromează cu cealaltă jumătate de pătrunjel verde. Se condimentează iarăşi cu piper boabe, cimbru şi 2 frunze de dafin. Se acoperă totul cu foile de varză întregi.

8. Se pune o cană de supă sau, în lipsă, apă călduţă. Se pune capac pe cratiţă şi se bagă la cuptor pentru cca. o oră. Se ia capacul ultimele 10 minute, sa se rumeneasca putin. Aceasta musaca de varza se serveste la masa cu mamaliga si ciusca iute.

Să fiţi bine!

Aripioare picante si crocante. KFC

April 12, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Aripioarele picante şi crocante, dar şi alte asemenea produse, marinate şi trecute prin fulgi de porumb, făină sau pesmet sunt specifice bucătăriei americane, în special din Texas şi Mexic. În statele din sudul american carnea de pui este foarte consumată şi multe preparate au origini mexicane. Este aceeaşi bucătărie promovată de firme ca Kentucky Fried Chicken – KFC ce a făcut cunoscute peste tot în lume aceste aripioare picante. Pentru că sunt delicioase şi dacă înlăturăm usturoiul praf, vegeta şi alţi potenţiatori de gust, de poftă ne putem prepară acasă aripioarele asemănătoare celor de la KFC. Totuşi, nu trebuie abuzat de asemenea preparate, cunoscut fiind faptul că nu sunt sănătoase.

Necesar aripioare picante şi crocante:

1 kg aripioare
2 ouă
100 ml lapte
1 cană făină
fulgi de porumb
boia iute, sare

Pentru marinat aripioarele:

4-5 căţei de usturoi
piper măcinat
boia
busuioc uscat
ienibahar
rozmarin
2 linguri ulei
sare

Pentru sos:

200 gr. iaurt
3-4 căţei de usturoi
2 linguri ulei de măsline
sare

Preparare:

1. Se taie aripioarele în trei bucăţi, renunţându-se la cea de-a treia, vârful. Se spală în apă rece şi se pun într-un vas. Se amestecă câte o linguriţă din fiecare condiment şi se pune amestecul peste aripioare. Se curăţă usturoiul, se dă la presă şi se pune peste aripioare. Se adaugă două linguri de ulei. Puteţi folosi ce mix de condimente doriţi. Eu am evitat usturoiul granulat şi vegeta şi am folosit acest mix.

Se frământă bine aripioarele cu condimentele şi se lasă două ore în vasul acoperit, la frigider.

2. După două ore se acoperă aripioarele cu apă şi se fierb 10 minute.

3. Se bat ouăle într-un bol şi se amestecă cu laptele. Se pune făina într-o farfurie normală şi se amestecă cu o linguriţă boia iute. Fulgi de porumb se mărunţesc în mojar sau strângându-i în mână şi se pun, de asemenea, într-o farfurie.

4. Aripioarele fierte se scot cu o paletă pe o farfurie şi se lasă să se răcească. Se pune ulei de două degete într-o tigaie şi se încinge. Aripioarele se trec prin făină, prin ou şi apoi prin fulgii mărunţiţi de porumb şi se prăjesc în uleiul încins până se rumenesc auriu pe toate părţile. Fulgi de porumb sunt foarte lipicioşi şi se vor lipi de degete aşa că după 4-5 aripioare trebuie să vă spălaţi. De asemenea, dacă nu sunt fulgi de porumb, se pot da aripioarele prin făină, ou cu lapte şi din nou făină. În tigaie se ţin 4-5 minute, nu mai mult, până devin aurii şi crocante. Se pot prăji şi în baie de ulei dacă aveţi sita necesară, dar consumaţi aproximativ o sticlă de ulei. Pe măsură ce se prăjesc se scot pe prosoape de hărtie să absoarbă uleiul în exces.

Aripioarele picante se mănăncă atât calde cât şi reci, cu sos de iaurt.

Să fiţi sănătoşi!

Orez cu legume si pulpe de pui. La cuptor

April 5, 2013 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

Generalizând, se poate spune că toată lumea mănâncă şi ştie să gătească orez cu legume si pulpe de pui. De ce? Pentru că nu se pune problema să ştii reţeta din singurul motiv că nu există o reţetă ci există tradiţie de familie, obişnuinţă şi peste toate tronează pofta fiecăruia. Aşa că orezul nostru poate fi unul simplu aromatizat cu condimente sau poate fi însoţit şi îmbogăţit cu orice legumă după cum, fără a le căuta special, permite frigiderul şi cămara. Mazăre, fasole verde, roşii, dovlecei, vinete, ardei, dovleac, cartofi, ciuperci, porumb dulce, orice rădăcinoasă toate se pot pune în valoare lângă orez. Şi bineînţeles, peste toate posibilele asocieri rămâne să ne îmbie puiul rumen aşezat sau altă vietate dragă gurmandului.

Necesar reteta orez cu legume si pulpe de pui:

2 pulpe
300 orez
1 ceapă
2 roşii
1 ardei gras
1 morcov
1 ardei kapia roşu
3-4 linguri de porumb dulce
6-7 ciuperci
piper, turmeric, sare, ulei

Preparare:

1. Se rumenesc pulpele până prind crustă crocantă.

2. Se curăţă ceapa şi se toacă mărunt. La fel se procedează cu morcovul şi ardeiul gras şi kapia. Se căleşte ceapa 2 minute după care se adaugă ardeiul şi morcovul. Se dă un praf de sare şi unul de piper. Se amestecă şi peste alte 2 minute se pun roşiile tăiate cubuleţe şi porumbul dulce. Le mai ţinem un minut pe foc şi le punem într-o tavă de jena sau o cratiţă.

3. Orezul spălat îl amestecăm cu legumele în tavă. Aici am pus un praf de turmeric sau curcuma, un condiment indian pe care îl folosesc când vreau să obţin o culoare aurie puternică. Condimentul asta se găseşte la plafar – unde este mai ieftin decât la magazinele de condimente specializate- sau la magazinele cu produse naturiste, cel puţin eu de acolo îl procur. De asemenea este condimentul de bază în cury.

4. Pe patul de legume şi orez aşezăm pulpele rumenite şi printre ele intercalăm şi ciupercile. Punem o cană de supă de pui sau apă călduţă şi înecăm bine orezul. Mai dăm un praf de sare şi băgăm tava la cuptor. Verificăm peste 20 minute dacă orezul a absorbit apa şi eventual mai adăugăm o cană. Este gata când, în urma gustării, constatăm că orezul este pufos şi bine făcut.

Orezul cu carne de pui se mănâncă cald presărat cu verdeaţă proaspătă.

Să fiţi sănătoşi!

Sarmale de Post cu Ciuperci

April 2, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Pentru că o zi sau două fără carne nu strică nimănui şi pentru faptul că-mi place mult varza murată, în orice reţetă aş găsi-o, ieri am preparat sarmale de post cu ciuperci. Carnivor din fire, trebuie să recunosc că nu sunt deloc rele aceste sarmale de post cu ciuperci, rezultatul mulţumind mesenii ce, astfel, au decretat că pot fi introduse în meniul anual. Este o soluţie foarte bună şi consistentă pentru cei ce ţin postul bisericesc şi trebuie mâncate cu umilinţă şi fără mândrie interioară. Se cunoaşte că în post opţiunile sunt mai reduse ca numar şi saţietate, iar foamea îţi poate da târcoale oricâte verzituri, de altfel sănătoase, ai mânca. Referitor la post consider că ar trebui să aibă în primul rând o semnificaţie şi încărcătură spirituală ce ar trebui să se manifeste prin lipsa lăcomiei, a urii, a egoismului şi răutăţii. S-a ajuns cu denaturarea până acolo încât se întâlnesc în magazine acele produse hilare cum sunt salamul de post sau prăjiturile de post. Adică ţinem postul trupeşte dar inima şi mintea saltă de bucurie că am găsit soluţia şmecherească să mâncăm totuşi salam şi ceva dulce. Lipsă de sinceritate! Mă gândesc că cel mai valoros post ar fi dacă, măcar o zi pe an, am putea zice Eu nu sunt! ci Tu eşti!. O zi în care să nu mai conteze ce vrem noi, ce dorim, ce pofte avem, supărările nostre, o zi în care eu-lui nostru nu-i mai acordăm atenţie şi în schimb, toţi cei din jur, să beneficienze de toată atenţia noastră. Iubindu-i pe cei din jur, îl iubim pe Dumnezeu ci nu mâncând salam de post.

Necesar sarmale de post cu ciuperci:

2 verze murate potrivite sau una mare
500 gr ciuperci proaspete sau 2 cutii ciuperci conservate
200 gr orez
2 cepe
2 morcovi potriviţi
1 ţelină mică
1 ardei kapia sau gras roşu
200 ml bulion
2 legături mărar
cimbru, foi de dafin, piper boabe şi măcinat, sare, ulei

Preparare:

1. Se ţin verzele, mai mult sau mai puţin, funcţie de cât sunt de sărate, în apă rece să se desăreze. Se curăţă foile bune pentru sarmale, se taie nervurile şi se lasă deoparte împreună cu mijlocul verzei. Dacă avem varză dulce trebuie să opărim frunzele în apă fiartă cu sare sau să lăsăm varza la congelator cu 2 zile înainte de preparare. Scoatem din timp, varza îngheţată din lada frigorifică şi pe măsură ce se dezgheaţă vom obţine nişte foi tocmai bune pentru sarmale.

2. Încingem o tigaie mai mare şi punem în 4-5 linguri de ulei şă se călească ceapa şi ardeiul tocate mărunt, morcovul şi ţelina rase. Lăsăm la foc încet 5 minute şi adăugăm ciupercile tăiate mărunt din cuţit sau mărunţite cu robotul de bucătărie. M-ai călim câteva minute şi tragem tigaia de pe foc.

3. Adăugăm o legătură de mărar tocată mărunt, un praf de piper măcinat, sare după gust, câteva frunzuliţe de cimbru şi amestecăm compoziţia. Finalizăm compoziţia prin adăugarea orezului, a unei linguri de bulion şi omogenizare.

4. Prefer întotdeauna un vas de lut pentru sarmale dar, în caz că nu avem, folosim o oală mai groasă. Tocăm nervurile de varză şi mijlocul unei verze şi le aşezăm pe fundul vasului împreună cu câteva crenguţe de cimbru, cu o linguriţă boabe de piper, cu 2-3 frunze de dafin şi cu jumătate din cea de-a doua legătură de mărar. Învelim sarmalele şi le aşezăm straturi ordonate suprapuse pe patul de varză tocată.

5. La final punem bulionul peste sarmale şi de asemenea, câteva crenguţe de cimbru şi cealaltă jumătate de legătură de mărar. Peste toate aşezăm un strat de varză tocată şi “sigilăm” aromele cu o pătură de foi de varză. Am pus mai multe crenguţe de mărar şi cimbru pentru a le potenţa gustul şi a le îmbogăţii caracterul deoarece ciupercile nu prezintă o aromă puternică – în special dacă sunt fierte – care să dea distincţie acestor sarmale.

6. Punem apă călduţă la un deget peste sarmale, punem capac şi dăm la cuptor. Trebuie să fim atenţi să nu înghesuim prea mult sarmalele şi nici să umplem vasul până-n buză pentru că o să se umfle orezul şi o să pice zeamă din vas în cuptor. Ţinem la cuptor cca. 2 ore. Probabil apa o să sece aşa că mai completăm pe parcurs. Timpul depinde de cât de repede fierbe varza aşa că gustaţi şi edificaţivă când sunt gata aceste sarmale de post.

Sarmale am tot gătit în ultimele 7-8 luni de când am acest site aşa că poate găsiţi interesante sarmale în dovleac, sarmale fierte în vin sau sarmale împănate cu raci olteneşti. Asta ca să vă ispitesc în post.

Să fiţi bine!