Retete simple

Cozonac insiropat, recondiţionat cu fructe şi ingheţată

February 9, 2013 by Ovidiu Slavulete 2 Comments

Se întâmplă uneori, în special la sărbători, să ne mai rămână câte un cozonac care se usucă singuratic, nemaifiind poftit de nimeni. Sau se poate întâmpla să cumperi un cozonac şi să constaţi că respectivul produs nu are nimic a face, cu excepţia culorii, cu cozonacul, fiind total lipsit de gust. Aşa lipsiţi de gust, am primit mai zilele trecute doi cozonaci, uscăţivi şi neatractivi şi pe care a trebuit să-i recondiţionez pentru a simţi că mănânc ceva dulce. Aşa am preparat cozonac insiropat.

Necesar cozonac insiropat:

1 cozonac
1 cană sirop
fructe – banane, fructe din compot, ananas
stafide, diferite esenţe după preferinţă
îngheţată, cremă de ciocolată sau de vanilie, frişcă

Preparare:

Se feliează cozonacul în felii groase de 2-2,5 cm. Se alege un vas de o mărime potrivită astfel încăt feliile de cozonac să-l poată umple şi să nu rămănă spaţii goale. Se tapează cu felii de cozonac: 1-2 felii pe fundul vasului şi 4-5 pe pereţi vasului , oprindu-se două felii pentru a se acoperi la final.

În interiorul vasului ( vezi foto) tapetat cu cozonac se pun bucaţi de fructe: banane sau fructe mai zemoase, fructe din compoturi- ananas, mere, pere, piersici. Se pot pune stafide ţinute în prealabil în apă cu esenţă de rom. Peste fructele aşezate în mijloc se pun ultimele două felii de cozonac. Cozonacul trebuie să fie destul de îndesat în vas pentru a se însiropa eficient.

Pentru însiropare sunt multiple posibilităţi, cea mai simplă fiind cu sirop răcit din apă cu zahăr sau miere. Se poate însiropa cu zeama de compot sau chiar cu diverse lichioruri cum ar fi amaretto. Eu am folosit sirop din muguri de pin şi zeama de la un compot de mere. Siropul îl completaţi cu zahăr, funcţie de cât de dulce vă place. Punem cu lingura siropul, uniform pe întreaga suprafaţă a cozonacului, până ce este bine îmbibat. Lăsăm vasul la frigider minim o oră să se aşeze cozonacul însiropat să se îmbine feliile. Pregătim la alegere o cremă de vanilie, de ciocolată, frişcă sau aşa cum l-am măncat eu, cu îngheţată.

P.S. Are un gust foarte răcoros şi uşor, plăcut şi delicat (în ciuda aspectului dezordonat), asemănător cu al savarinei. Cred că ar fi trebuit să înlătur coaja tare a feliilor de cozonac deoarece contrastează cu textura miezului însiropat.

Să fiţi sănătoşi!

Muschi de porc la gratar, sos de iaurt si cartofi picanti

February 8, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Mă duce gândul la Chemarea străbunilor a lui Jack London, o carte plăcută în care, un câine de casă Buck, ajunge să-şi găsească libertatea printre lupi, în nordul sălbatic. Gândul nu mă duce întâmplător, deoarece, din când în când, chemarea străbunilor mei, mai degrabă vânători decăt culegători, mă îndeamnă să-mi găsesc libertatea lângă gratarul încins. Pentru a-şi onora străbunii şi în cinstea vânătorile de mamuţi de altă dată, bărbatul din când în când trebuie să îndeplinească ritualul grătarului. Ce pune pe grătar este un aspect secundar, de mai mică importanţă deoarece tot miezul evenimentului, toată zbârnâiala, stă în ritual cu atât mai mult că nici carnea de mamut nu mai este ce a fost odată… Cum calităţile ancestrale de vânători s-au tocit ne mulţumim şi cu un muschi de porc la gratar însoţit de un iaurt cu usturoi şi un cartof picant.

Ingrediente necesare muschi de porc la gratar, sos de iaurt si cartofi picanti:

Pentru muşchi:

4 felii de muschi de porc, 1 lingură ulei, piper proaspăt măcinat, boia, maghiran, pătrunjel, zeama de la o jumătate de lămâie

Pentru sosul de usturoi:

1 iaurt 175 gr, 3 căţei de usturoi, o linguriţă ulei de măsline, sare, piper alb măcinat

Pentru cartofi picanţi:

4-5 cartofi, pastă de ardei, seminţe susan, 1 lingură ulei de măsline

Preparare:

Punem feliile de muşchi într-un bol şi adăugăm condimentele: uleiul care păstrează suculenţa cărnii şi care difuzează aroma condimentelor; zeama de lămâie- acidul care taie, slăbeşte fibrele; condimentele şi verdeţurile care dau aromă, culoare şi potenţează gustul. Le amestecăm bine, cu mâna, masând carnea, până se unge bine cu amestecul de condimente. Lăsăm la frigider minim două ore să se marineze. Eu de obicei marinez carnea seara, pentru a doua zi.

În special la muşchi – care nu are grăsime şi care se usucă mai repede pe grătar dacă se depăşeşte un timp- procesul de marinare este soluţia pentru a păstra suculenţa şi a creşte frăgezimea cărnii. Ingredientele pentru marinare pot să difere după gustul fiecăruia, de bază rămânând regula respectării celor trei tipuri de ingrediente ale unei marinade: uleiuri, acizi şi condimentele. Feliile de muşchi marinate se pun pe gratarul încins la foc mediu şi se tin câte 3-4 minute pe fiecare parte. În momentul în care le-am luat de pe grătar atunci le dăm sare după gust. Întotdeauna, carnea pregătită la grătar se sărează la sfărşit.

Curăţăm căţeii de usturoi, îi zdrobim cu presa, le dăm un praf de sare şi îi frecăm puţin cu o linguriţă ulei de măsline să-şi lase gustul şi sucul. Amestecăm usturoiul cu iaurtul şi dăm un praf de piper alb dacă este, dacă nu, merge şi negru. Eu nu am avut la îndemână (pentru că din comoditatea nu m-am mai dus la piaţă) dar la sosul de iaurt ar fi mers bine un mărar proaspăt tocat.

Cartofii picanţi se prepară aşa cum am descris aici.

Să fiţi sănătoşi şi bine în toate!

Salata de sfecla rosie cu iaurt şi castraveciori

February 6, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

În 1978 Hollywood-ul producea un film Attack of the Killer Tomatoes gen horror, în care nişte oameni de ştiinţă se luptau să salveze lumea de atacul unor roşii ucigaşe, film care, între noi fie vorba, era o aiureală. Cel puţin aşa am crezut până azi, când, nu ştiu cum şi de unde, cartierul în care locuiesc a fost asaltat de căteva zile, prin pieţe, aprozare şi magazine, de cantităţi excesive de sfecla rosie la preţuri la fel de excesiv de mici. În acest moment întreg cartierul trebuie să asimileze pentru a nu fi asimilat de sfecla roşie. Acestui deziderat, ca un patriot local, mi-am supus şi eu modestele calităţi de bucătar şi punând mâna pe căteva sfecle le-am făcut salată. Salata de sfecla rosie cu iaurt, usturoi şi castraveciori…P.S. Mă întreb cum s-o descurca în această situaţie critică, amicul Viorel Pîrligras, iubitor, degrabă scriitor şi cronicar de S.F. dar cred că nu ar trebui să-mi fac griji devreme ce are acces la lumi paralele…

Ingrediente necesare salata de sfecla rosie cu iaurt:

500 gr. sfeclă roşie
200 gr iaurt
3-4 castraveciori muraţi cornişon
2 căţei de usturoi
1 lămâie – opţional
coriandru, sare, 1 lingură ulei de măsline

Preparare:

Spălăm sfeclele şi le coacem la cuptor, într-o tavă ca şi la salata marocana de sfecla rosie. Nu le decojim, pentru a nu-şi pierde excesiv din suculenţă dar şi pentru faptul că se curăţă uşor după coacere. Dacă sfeclele sunt mari va trebuie să le înjumătăţim pentru a se coace mai repede. Sunt coapte când le putem pătrunde relativ uşor cu furculiţa.

Lăsam sfeclele să se răcească, le curăţăm de coajă şi le dam pe răzătoarea mare. Zdrobim căţeii de usturoi şi îi adăugăm peste sfeclă. De asemenea, zdrobim câteva boabe de coriandru, dar nu prea multe deoarece aroma acestora trebuie să se simptă în plan secund. Adăugăm o lingură de ulei de măsline şi un praf de sare. Castraveciorii muraţi îi feliem, îi tăiem cubuleţe, îi lăsăm să se scurga bine zeama şi îi amestecăm cu sfecla.

Adăugăm iaurtul şi omogenizăm. Gustăm şi dacă dorim mai acrişoară (sfecla roşie este destul de dulce) stoarcem zeama de la o lămâie. Se mănâncă foarte bine cu pâine prăjită crocantă şi lângă o friptură la grătar suculentă.

Să fiţi sănătoşi!

Orez cu Lapte si Dulceata de Fructe de Padure

February 5, 2013 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

Nu îmi amintesc de când nu am mai preparat aceasta dulcegărie simplă, dar ştiu că ne bucuram destul de des în copilărie de orez cu lapte. Oferta de dulce era mai firavă în timpul tovarăşului Ceauşescu şi probabil cei ce am copilărit în aceea epocă am mâncat mai des orez cu lapte. Mi-am amintit şi mi-a venit pofta în urma unei emisiuni TV. I-am dat dulce cu un mix de fructe de pature si oleaca coaja de portocala, caramelizate intr-o tigaie incinsa.

Ingrediente necesare orez cu lapte şi dulceată de fructe de pădure:

1 cană orez
3 căni lapte
3 linguri zăhăr
scorţişoară, coajă rasă de lămâie, dulceaţă

Preparare orez cu lapte:

Spălăm orezul şi îl scurgem bine de apă. Pentru o măsură de orez am folosit 3 măsuri de lapte. Fierbem orezul şi zaharul în lapte, la foc mic lăsând să fiarbă încet 15 minute şi amestecând să nu se lipescă. Gustăm şi dacă dorim mai dulce mai adăugăm zahăr. Luăm vasul de pe foc, adăugăm coajă rasă de lămâie, presăram scorţişoară, amestecăm şi punem capac pe vas să se umfle orezul bine. Lăsăm 30 minute.

Putem fierbe orezul până se îngroaşă dar orezul se va transforma în terci, fără urmă de fermitate aşa că eu prefer să las orezul 70% fiert şi să absoarbă treptat laptele astfel încât bobul de orez să-şi păstreze rezonabil forma dar în acelaşi timp să abunde în lapte.

Puteţi servi cu orice dulceaţă dar este mai sănătoasă şi gustoasă să fie făcută în casă. Dacă nu aveţi, preparaţi rapid una din ce fructe doriţi. Eu am preparat dulceaţă din fructe de pădure cu coajă de portocală. In afara sezonului, fructele de pădure se găsesc congelate vrac, la preţuri rezonabile, la supermarket.

Preparare dulceaţă:

Înainte de a pune orezul la fiert am pus fructele într-un bol şi am presărat zahăr peste ele. Căt timp a fiert orezul, fructele şi-au lăsat sucul şi s-a format un sirop. Am pus fructele împreună cu siropul format în tigaie, am adăugat coajă de portocală mărunţită cubuleţe şi am lăsat focul mic, amestecănd să se topescă bine zahărul. Am lăsat 5 minute pe foc.

Datorită faptului că mai mereu îmi rămân jumătăţi de lămâi sau lămâi stoarse de zeamă de la alte mâncăruri nu le arunc ci le taie bucăţele, le pun cu zahăr într-un borcan în straturi alternante lămâie- zahăr. În scurt timp zahărul se topeşte şi treptat, pătrunde lămâile. La fel procedez şi cu portocalele pe care copii le decojesc sau le taie şi nu le mănâncă. Astfel am tot timpul lămâi şi portocale în zahăr (în sirop de zahăr), bune pentru ceai, prăjituri, plăcinte sau diverse dulceţuri. Asemenea portocale am adăugat în tigaie, la dulceaţa de fructe de pădure.

Să fiţi bine!

Ciulama de ciuperci cu smântână. Fără făină

January 31, 2013 by Ovidiu Slavulete 3 Comments

Poetul Horaţiu al Romei Antice, încă înainte de Hristos, anticipând apariţia ciulamalei în evoluţia omenirii, a precizat şi a lăsat vorbă că “ciuperca de câmp este cea mai bună ca însuşiri”. Astfel mărturiseşte istoria despre şansa la neprihănire a unei ciulamale de ciuperci cu carnea tare şi tot aşa au înţeles să o respecte muntenii noştri cu păduri avute în ciuperci şi stâne bogate în smântână grasă. Iar dacă ciuperca câmpului nu o avem atunci măcar cu smântăna muntenească să ne mai scoatem pârleala în speranţa unei ciulamale la care să râvnească Orientul de la care am primit patentul. Aşa că, înlăturăm preaprezenta făină şi rânduim o ciulama de ciuperci cu smântână, îmbietor de simpă şi întocmai de savuroasă.

Ingrediente necesare ciulama de ciuperci cu smântână:

1 kg ciuperci champignon
4oo gr smântână
1 ceapă
4-5 căţei de usturoi
1 legătură pătrunjel proaspăt
piper alb măcinat proaspăt, sare, ulei sau unt

Preparare:

Se şterg şi se curăţă ciupercile de eventualele resturi de pământ cu un prosop de bucătărie uscat. În ultimul timp am această abordare faţă de pregătirea ciupercilor şi anume nu le spăl şi nici nu le curăţ pieliţa care nu incomodează cu nimic. Dacă le spălăm vor absoarbi apă, îşi vor pierde din aromă şi automat vor lăsa mai multă apă în momentul călirii cea ce înseamnă moleşirea lor accentuată.

Rumenim pentru început, într-o tigaie cu două linguri de ulei, ceapa cu un praf de sare şi o punem într-un bol. Folosim o tigaie mai măricică sau o cratiţă pentru că tot în ea (să nu pierdem aroma lăsată de ceapa călită în tigaie) vom căli şi ciupercile şi în final vom prepara ciulamaua. Feliem ciupercile şi le călim în aceeaşi tigaie mai mare sau cratiţă, la foc mediu, până încep să se rumenească. În momentul în care sunt pătrunse ciupercile punem căţeii de usturoi feliaţi, amestecăm şi mai lăsăm un minut la foc mic.

Punem şi ceapa călită peste ciuperci şi amestecăm. Pentru că am călit ceapa separat, avem ambele ingrediente, ciupercile şi ceapa, călite optim evitând astfel ca ceapa să fie prea calita sau ciupercile preparate prea puţin. Mai lăsăm, de asemenea, 1-2 minute pe foc mic numai pentru a se unifica aromele. Supraveghem să nu se lipească.

Dăm un praf de sare şi unul de piper alb proaspăt măcinat şi punem smântâna.

Amestecăm bine lăsăm să bolborosească de două ori, oprim focul, aromăm cu pătrunjel proaspăt şi punem capacul pe cratiţă.

Avem astfel un sos cu gust viguros ce vine lângă o ciupercă savuroasă, cu aromă puternică, cu textură fermă nealterată de o eventuală îmbibare cu apă.

Punem apă cu sare în ceaun şi un praf de malai. Când clocoteşte şi face spumă punem mălai din plin. Lăsăm căteva bolboroseli şi amestecăm cu patimă până obţinem o mămăligă vârtoasă, galbenă gutuie. Mâncăm ciulamaua cu mămăliguţă caldă. În acelaşi registru am preparat si o tocanita de ciuperci.

Să fiţi sănătoşi!

Omleta cu sunca si cascaval. Asezonată cu verde

January 30, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Toată lumea ştie să facă omletă aşa că nu sunt prea multe de spus despre franţuzeasca omelette pentru că, în numele prieteniei româno-franceză, tot de la francezi ni se trage şi omleta. Pentru a o face mai atrăgătoare pentru fete am dotat-o cu bizbrizuri, respectiv i-am pus un moţ de salată de pătrunjel cu praz şi am făcut un rondel de şuncă. Pentru a se rumeni în obraji fără a strica aranjamentul de şuncă am copt omleta cu sunca si cascaval la cuptor.

Ingrediente necesare omleta cu sunca si cascaval:

4 ouă
o felie şuncă,
caşcaval
ardei gras roşu,
mărar
lapte
piper, sare

Asezonare:

praz
pătrunjel proaspăt
ulei de măsline

Preparare:

Se bat ouale aflate la temperatura camerei cu puţin lapte şi un vârf cuţit piper proaspăt şi un praf de sare. Laptele ajută la obţinerea unei omlete mai pufoase. Se mărunţeşte mărarul şi se amestecă cu oul. Se rade caşcavalul mărunt şi ardeiul se taie cubuleţe sau fâşii. Se amestecă toate. Se pun în tigaia 2 linguri de ulei şi se unge bine tigaia. Se pune compoziţia, se înclină uşor să ia forma tigăii şi se uniformizează cu o spatulă.

Tăiem şunca triunghiuri şi ornăm omleta . Se poate face oricare altă combinaţie ornamentală. Se bagă tigaia la cuptorul încălzit în prealabil pentru 15 minute (trebuie o tigaie cu mâner metalic sau detaşabil). Se taie prazul rondele şi i se dă un praf de sare. Se lasă 5 minute ca sarea să-şi facă efectul şi să-i ia iuţeala, făcându-l mai dulce. Se amestecă cu pătrunjel proaspăt şi o picătură de ulei de măsline.

Se scoate omleta se pune pe o farfurie întinsă şi se ornează cu prazul şi pătrunjelul. Dacă doriţi să folosiţi mai multe legume în compoziţie este bine ca acestea să fie călite puţin în prealabil şi apoi puneţi oul bătut peste ele în tigaie, după care băgaţi la cuptor.

Să fiţi sănătoşi!