Azi, zi de iarnă începută cu o dimineață friguroasă și cețoasă, m-am întors oleacă la o simplă dar gustoasă încropeală culinară, specifică mai mult iernilor copilăriei, petrecute la sat, la bunici. Ochiuri pe mamaliguta ca la bunica intră în panoplia mâncărurilor țărănești, plăcere de moment de iarnă, neprogramabilă, legată mai mult de un amalgam de […]
lapte
Dovleac fiert in lapte. Aromat cu scortisoara
Deși sunt consumator de dovleac și în fiecare toamnă plăcintarul este foarte des băgat la mine în cuptor, dovleac fiert in lapte nu am mai mâncat de când eram de-o șchioapă. Probabil că am neglijat preparatul având preconcepția că dovleacul în lapte se adresează copiilor. Dar, dacă este așa, mă gândesc că, uneori, chiar este […]
Placinta cu branza sarata de oaie. Fiarta in lapte
Cred că era prin 1984. Aveam 10 ani și în vara aia eram la mare, în Mamaia. Ochi mei de copil erau fermecați de frumusețea satului de vacanță, de diversitatea caselor tradiționale organizate pe regiuni, de freamătul și mulțimea de oameni ce copleșeau satul în fiecare seară. Ei bine, din vremea aia, mi-a rămas în […]
Chiftele cu Sos Alb Bechamel si Ciuperci
Sunt foarte pofticios la mâncărurile preparate pe bază de carne tocată iar chiftele nu fac excepţie, fie că sunt simple sau însoţite de sos de rosii, cu paste sau piure. Dacă predominant le însoţesc cu sos de roşii, azi am preparat chiftele cu sos alb, un clasic al sosurilor, aflat între sosurile mama – bechamel. Am depăşit puţin cadrul clasicităţii şi am îmbogăţit sosul bechamel cu ciuperci rumenite.
Lapte de pasare. Ile flottante
Cunoscut la noi şi dacă nu mă înşel în Balcani, în genere, drept lapte de pasare acest desert este de provenienţă franceză şi se numeşte ile flottante – insula plutitoare sau oeufs a la neige – oua în zăpadă. Este unul din deserturile favorite ale francezilor şi este atribuit ca fiind creaţia lui Marie-Antoine Careme, celebrul bucătar din perioada Napoleon Bonaparte, ce a pus bazele haute cuisine. I
Crema de zahar ars. Reteta clasica
M-am oprit asupra unei reţete clasice, respectiv crema de zahar ars pe care o mâncam – şi probabil, ca mine, mulţi alţi copii- destul de des în copilărie dar pe care azi, o prepar mai rar cu toate că îmi place la fel de mult. Chiar dacă a trecut timpul peste ea şi suntem asaltaţi zilnic de multe şi diverse reţete de dulciuri pe toate canalele culinare cred că, crema de zahar ars s-a menţinut bine în preferinţele noastre privind dulciurile de casă.