Bucataria orientala

Linte verde cu carnati afumati

March 12, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Lintea seamănă mult cu fasolea dar are avantajul că se preparară mult mai repede. Este foarte bogată în fibre şi proteine şi o perioada nu a mai fost prezentă în bucătaria nostră. În prezent mâncărurile cu linte au început să revină şi să fie din ce în ce mai îndrăgite în primul rând pentru calitatea de a fi bune la gust. Pentru cei ce ţin postul lintea poate fi un mare ajutor oferind o consistenţă ridicată mâncărurilor. Dacă se înlătură cârnaţii din această mâncare de linte verde cu carnati poate fi obţinută o mâncare de post. Legat de linte, am mai prezentat pe site o reţetă foarte bună de supă turcească de linte roşie.

Necesar reteta de linte verde cu carnaţi:

300 gr linte verde
300 gr cârnaţi afumaţi sau proaspeţi
1 ceapă
1 morcov
1/2 păstârnac
1 ţelină mică
2-3 căţei de usturoi
o ceaşcă bulion
cimbru, coriandru, piper, sare
pătrunjel verde
2-3 linguri ulei de măsline
500 ml supă de legume sau de pui

Preparare reteta

1. Curăţăm şi tocăm mărunt legumele: ceapa, morcovul, ţelina şi păstârnacul. Încingem uleiul de măsline într-o tigaie şi călim sumar legumele. Condimentăm cu puţin piper proaspăt măcinat şi dăm un praf de sare.

2. Adăugăm lintea în tigaie, peste călitură şi amestecăm. Călim 2-3 minute la foc încet.

3. Adăugăm bulionul şi aromăm cu cimbru şi puţin coriandru proaspăt zdrobit. Amestecăm şi punem supă cât să acopere lintea. Lăsăm să fiarbă încet şi lintea să absoarbă supa. Pe măsură ce supa este absorbită mai adăugăm. Gustăm să verificăm dacă lintea este fiartă.

4. Prăjim cârnaţii într-o altă tigaie. Când lintea este aproape fiartă punem căţeii de usturoi feliaţi şi amestecăm. Adăugăm cârnaţii prăjiţi la mâncare şi un ultim polonic de supă. Lăsăm să se absoarbă şi această ultimă supă. La final, aromăm cu pătrunjel proaspăt.

Lintea va fierbe destul de repede, în aproximativ 30 de minute. Se poate pune în practică şi varianta în care lintea se fierbe separat şi apoi, împreună cu legumele şi cârnaţii, se găteşte. Prefer să fierb lintea direct în mâncare şi pentru fierbere să folosesc supă pentru a obţine un gust mai bun. Îmi place să mănânc această mâncare de linte verde însoţită de praz.

Să fiţi bine!

Imam bayildi. Cu Inaltare Manastireasca

September 4, 2013 by Ovidiu Slavulete 2 Comments

Este mâncare pregătită legendar pentru imam – preot musulman-, de către mai tânăra sa soţie şi care, spune povestea, înnebunea de plăcere la vederea unei asemenea lucrări. Plăcerea imamului a luat numele de imam bayildi sau imam baialdî cum se spune la noi, prin Dobrogea, unde a fost timpuriu adoptată. Mâncarea a căpătat mare trecere la începutul secolului trecut, în vechiul Bucureşti, imam bayildi devenind populară în localurile şi birturile cu mare adresabilitate. La origine, la fel cum se prepară în Turcia, reţeta înnobila vinetele cu roşii şi usturoi, pentru ca mai apoi, lucrarea să fie înălţată, de către mânăstirile româneşti, la rang de mâncare de post. Şi cum orice lucrare mânăstirească are adaos de valoare, la imam bayildi au aportat cu gust şi aromă mai multe legume din grădina mânăstirii, înălţând-o la rang de deliciu.

Necesar reteta de imam bayildi:

2 vinete mai mult lungi decât grase (1 vânătă = 2 porţii)
1 kg roşii
1 ceapă mare
1 ardei verde
1 ardei roşu – kapia, ardei gras, gogoşar
1 morcov
1 ţelină mică
1 pumn de varză tocată
1 căpăţână de usturoi
1 legătură pătrunjel proaspăt
1 ardei iute pentru sos şi alţi 4 mai mult sau mai puţin iuţi pentru fiecare jumătate de vânătă
ulei de măsline, piper, 2 foi de dafin, sare

Preparare:

1. Tăiem vinetele pe lung, jumătăţi şi le scobim cu o linguriţă miezul, astfel încât să poată fi umplute (vezi foto).

Într-o oală, punem la fiert apă cu 1 lingură de sare şi când dă în clocot opărim vinetele 2-3 minute, le scoatem pe un tocător şi le lăsăm să se scurgă.

2. Pregătim legumele pentru umplutură. Tăiem ceapa mărunt, ardeiul verde şi roşu îl tăiem cubuleţe, morcovul îl dăm pe răzătoarea cu găuri mai mari, varza o tocăm fin, mărunţim bine ţelina să se pătrundă bine. Tăiem 2-3 roşii cubuleţe sau dacă folosim cherry, le înjumătăţim.

3. Călim, pentru max 10 minute, toate legumele în 5-6 linguri ulei de măsline. Dăm un praf de sare şi unul de piper. La imam bayildi se foloseşte mult ulei de măsline. După ce oprim focul la tigaie, tocăm mare jumătate din căţeii de usturoi şi jumătate din pătrunjelul verde şi amestecăm.

4. Pentru că îmi place cu mai mult usturoi, am tocat restul căţeilor şi i-am pus în vinetele scurse de apă. Peste aceşti căţei am pus, cu o linguriţă, călitura din tigaie, până am umplut bine vinetele. Mai dăm un praf de piper proaspăt măcinat. Arânjăm vinetele umplute, una lângă alta, într-o tavă.

5. Restul de roşii le curăţăm de pieliţă şi le dăm pe răzătoare (sau ca să nu mai pierdem timpul curăţiind pieliţa, le înjumătăţim şi cu partea tăiată le dăm pe răzătoare până rămânem cu coaja în mână). La umplutura pentru vinete am folosit o mână de roşii cherry deoarece se ţin mai bine la călire şi se menţin mai arătoase în vinete. Bineînţeles că la sosul de roşii am folosit roşii mari, bine coapte, zemoase. Punem sucul de roşii într-un bol, adăugăm o linguriţă de zahăr să-i tăiem aciditatea, boabe de piper, foile de dafin, un praf de sare, 1 ardei iute tocat – mai mic sau mai mare, după gust – şi 3-4 linguri de ulei de măsline. Omogenizăm şi turnăm sosul în tava cu vinete astfel încât vinetele să fie bine cuprinse de sos, dar nu înecate.

6. Punem pe fiecare vânătă un ardei iute, aşa de pamplezir, dar şi de poftă pentru cei doritori şi nefricoşi. Punem tava la cuptor pentru 30-45 de minute, să scadă sosul, să se rumenescă şi rotunjească totul. La servire, o împodobim cu restul de pătrunjel proaspăt.

P.S. La condimente, chiar şi la legume, fiecare poate lucra, după preferinţă şi obicei. Cei ce apreciează vinetele umplute pot găsi pe site şi o reţetă gustoasă de vinete albe umplute.

Să fiţi bine!

Vinete Albe Umplute. Preparate la Cuptor

August 8, 2013 by Ovidiu Slavulete 2 Comments

Apărute mai de curând pe tarabele pieţarilor, vinetele albe reuşesc să câştige treptat ceva simpatie din partea gospodinei tradiţionaliste şi conservatoare. Spre deosebire de alte legume mai inedite pentru bucătăria noastră, cum ar fi dovleceii verzi zucchini sau roşiile galbene, care atunci când apar în pieţe se vând mai greu, vinetele albe sunt mai bine vândute. Au mai puţine seminţe, sunt mai puţin amărui, mai dulci şi bineînţeles, au miezul alb. Nu ştiu dacă interesează, dar având în grădină, vă pot spune că sunt destul de productive dar spre deosebire de vinetele noastre tradiţionale fructul se dezvoltă ceva mai greu. Se zvoneşte , pe surse, după cum ar spune presa, că sunt de origine japoneză. Nu ştiu asta, pentru că nu am făcut verificări în arhipelagul nipon, dar ştiu că le-am umplut româneşte, după cum mi-a fost pofta. Aşa că vă poftesc la vinete albe umplute şi vă asigur că merită chivernisite la modul asta nişte vinete, japoneze sau nu.

Necesar vinete albe umplute:

3-4 vinete albe mai mici la trup
4-5 roşii cărnoase, bine coapte
300 gr kaiser sau costiţă afumată
2 cepe
1 morcov
1 ardei kapia roşu
200 gr orez
2-3 căţei de usturoi
1 ardei iute – opţional
1 legătură pătrunjel proaspăt
piper, sare, zahăr
ulei

Preparare:

1. Punem orezul la fiert în proporţii clasice, 1 măsură orez – 2 măsuri apă. Îl fierbem 5 minute şi acoperim vasul cu un capac să absoarbă orezul apa.

2. Curăţăm şi tăiem mărunt o ceapă, ardeiul kapia îl tăiem fideluţă şi morcovul cubuleţe mici. Tăiem mărunt kaiserul, îl călim un minut în ulei încins cu căţeii de usturoi feliaţi şi adăugăm ceapa.

Cand ambele s-au călit adăugăm morcovul şi ardeiul kapia. Amestecăm să se armonizeze şi să se pătrundă puţin morcovul şi ardeiul gras. Adăugăm orezul fiert, amestecăm şi dăm sare şi piper proaspăt măcinat, după gust. Eu am adăugat şi câteva rondele de ardei iute pentru că îmi place mai condimentat.

3. Tăiem vinetele jumătăţi, pe lung şi le scobim cu o lingură miezul astfel să rămână un perete de cca. 0,5 cm. Într-o tigaie mai mare sau o cratiţă (care să meargă băgată la cuptor) călim cea de-a doua ceapă împreună cu miezul vinetelor. Înjumătăţim roşiile şi le dăm miezul pe răzătoarea mică până rămâne numai coaja. Adăugăm sucul de roşii obţinut astfel peste călitura de ceapă şi vinete.

Amestecăm, dăm în căteva clocote, gustăm şi condimentăm cu sare şi piper. Adăugăm şi o linguriţă de zahăr să echilibrăm aciditatea roşiilor şi oprim focul.

4. Umplem vinetele înjumăţăţite şi scobite cu amestecul de la punctul 2. Le aşezăm în sosul format la punctul 3 şi băgăm tigaia sau cratiţa la cuptor. Lăsăm cca. 30 de minute să scadă sosul de roşii şi să se rumenească. Verificăm pe parcurs, să nu se usuce prea mult sosul de roşii.

5. Scoatem de la cuptor şi ornăm cu pătrunjel prospăt.

În privinţa condimentelor şi plantelor aromatice, puteţi completa cu ce vă face plăcere – busuioc, oregano, ienibahar, coriandru, etc. La călirea kaiserului, împreună cu usturoiul se poate adăuga ghimbir. La orez se poate adăuga unt şi curry, curcuma (turmenic), chilly. Dacă mâncaţi de post, eliminaţi kaiserul.

Să fiţi bine!

Pui cu cuscus si sos. Picant si provensal

March 7, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Pui cu cuscus şi sos, mâncare asemănătoare tocanei de pui, am întâlnit-o şi mâncat-o în Franţa, mare consumatoare de cuşcuş, dată fiind şi provenienţa acestuia din Magreb, ţări ce au fost, până mai ieri, colonii franceze. În 2011, reieşea dintr-un sondaj că cuşcuş-ul deţine locul trei în topul mâncărurilor favorite ale francezilor, fiind considerat măncare tradiţională. Se mănâncă mult şi a devenit popular şi în Spania, Italia, Portugalia şi Grecia. În general în Occident dar şi în supermarket-urile noastre se gaseşte cuşcuş pre-aburit şi uscat numit şi cuşcuş instant. În schimb, la nord-africanii, tradiţional se prepară la abur în vase speciale denumite kiskas sau couscoussier, în franceză . De obicei, într-o accepţiune generală cuşcuş în meniul unei restaurant înseamnă cuşcuş cu o tocană.

Ingrediente necesare pui cu cuscus si sos:

2 pulpe dezosate sau piept de pui
200 gr cuscus
1 ceapa
4 caţei de usturoi
400 gr cuburi de roşii decojite
1 ardei iute
curry, piper, sare, zahar
ulei de măsline

Preparare pui cu cuscus si sos:

1. Se spală carnea, se înlătură pielea şi se taie îmbucaturi. Se aşezonează cu sare şi piper şi se rumeneşte în două linguri de ulei într-o tigaie încinsă. Se acoperă să se păstreze caldă.

2. Se toacă ceapa mărunt, se feliează usturoiul şi se călesc într-o altă tigaie 3 minute.

3. Se dă un praf de sare şi se adaugă o lingură de curry. Se amestecă să se omogenizeze.

4. Se adaugă cuburile de roşii şi o ceaşcă de apă călduţă. Se fierbe încet 5 minute să scadă. Spre final se pune o linguriţă de zahăr să echilibreze aciditatea roşiilor.

5. Punem cuşcus-ul într-un vas, presărăm sare şi îl opărim cu 200 ml apă fierbinte. Deci, o măsură de cuşcuş se prepară cu o măsură de apă. Îl lăsăm 5 minute să se umfle, punem o lingură de ulei de măsline şi îl “înfoiem” cu o furculiţă să se desprindă boabele. Presărăm peste cuşcuş ierburi de Provence.

6. Se pune carnea în farfurie, sosul peste carne şi garnitura de cuşcuş alături. Se ornează cu rondele de ardei iute sau dacă preferaţi cu pătrunjel sau frunze proaspete de busuioc.

Să fiţi sănătoşi!

Orez prajit cu ou si legume. Plăcere orientala

January 25, 2013 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

În China acest orez prăjit este la mare căutare încât bucătarul căruia îi reuşeşte reţeta se bucură de mare respect. Variante de orez prajit sunt mai multe dat fiind faptul ca orezul în general este pâinea chinezului, este preparatul ce echilibreză condimentatele mâncăruri chinezeşti. Datorită acestui rol de pâine bucătăria chinezească însoţeşte majoritatea mâncărurilor cu orez fiert simplu, nesărat. Se pare că orezul prăjit a apărut ca o modalitate de a valorifica, de a nu risipi orezul fiert rămas de pe o zi pe alta. Perioadele de sărăcie din China, ca şi în Italia, au făcut ca oamenii să valorifice din plin puţinele alimente la care aveau acces, concretizând preparate simple dar care în timp au devenit global apreciate respectiv orezul chinezesc şi pastele italiene.

Ingrediente necesare orez prajit cu ou şi legume:

200 gr. orez
1 ou
2 morcovi
1 ceapă potrivită
3-4 căţei de usturoi
1 ardei gras roşu nu prea mare ( sau o jumătate dacă este ardei California, mare)
1 pumn de mazăre congelată
ulei de măsline, sos de soia, piper alb, sare

Preparare orez prajit:

Se spune că cel mai bun orez prăjit se prepară din orezul fiert cu o zi înainte deoarece a absorbit apa, a căpătat fermitate şi a devenit oarecum mai uscat. Dacă nu suntem dispuşi să aşteptam o zi va trebui totuşi să lăsăm orezul fiert să se răcească bine înainte de folosire pentru a evita să obţinem un pilaf. Eu am folosit orez prefiert dar se poate prepara şi cu orez normal (care cu atât mai mult trebuie lăsat să se răcească bine)

Am fiert orezul în felul următor: am pus cana de orez într-un vas, am adăugat 2 căni apă, un praf sare, o lingură ulei, am lăsat pe foc puternic să înceapă fierberea după care am redus focul şi am lăsat să bolborosească încet 5-6 minute. Am oprit focul şi am acoperit vasul cu un capac pentru 20-30 minute. După ce orezul va absorbi apa, îl afânăm cu o furculiţă şi îl lăsăm să se răcească la frigider. Întotdeauna trebuie măsurata cantitatea de orez cu o cană pentru a pune exact o măsură dublă de apă.

Cănd orezul s-a răcit, tocăm ceapa şi ardeiul cuburi, morcovi rondele sau tot cubuleţe şi feliem usturoiul.

orez prajit — Călim legumele: ceapa, mazărea, ardeiul, morcovul

Se încing 2-3 linguri de ulei în wok-ul şi se adaugă legumele. Se poate folosi şi o tigaie mai largă. Legumele trebuie bine scurse (în special mazărea ce a fost decongelată) înainte de a fi puse în wok pentru a nu interveni fierberea şi moleşirea. Se prăjesc la foc repede pentru 2-3 minute, timp în care se agită wokul sau se amestecă cu o spatulă. Atăt legumele căt şi orezul se prepară al dente.

Se bate oul şi se pune peste legume amestecând repede în wok cu spatula de lemn pentru a se transforma oul prăjit în franjuri mici. Se adaugă orezul în wok şi se amestecă continuu 2 minute. Se opreşte focul. Se pun 2-3 linguri sos de soia şi un praf de piper alb proaspăt măcinat. Sosul de soia este destul de sărat şi de regulă nu mai trebuie sare dar trebuie gustat şi verificat.

Orezul prăjit este o garnitură deosebită pentru orice fel de carne. De exemplu orez prajit cu porc.

Să fiţi sănătoşi!

Salata orientala de cartofi. Cu acritură

January 24, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Salata orientala este una dintre cele mai populare salate ale noastre şi de asemenea, dintre cele mai săţioase şi bine primite la masă. Nu cunosc de ce se numeşte orientală pentru că nu vine obligatoriu din Orient şi aproape fiecare naţie are o salată de cartofi a ei, cu specific propiu. Întâlnim în această salată de la verdeţuri văratice până la peşte şi şuncă încât poţi experimenta din plin dacă ai imaginaţie şi poftă. Cred că adaugarea unor ingrediente predominant orientale, turceşti cum ar fi măslinele şi uleiul de măsline peste cartofii europeni i-au determinat denumirea de salata orientala.

Ingrediente necesare salata orientala:

1 kg cartofi
100 gr măsline
1 ceapă mare
4-5 castraveţi cornişon muraţi
1 gogoşar murat
3 ouă
pătrunjel – opţional
sare, piper, ulei, sucul de la 1/2 lămâie

Preparare:

Se spală şi se fierb în coajă cartofii până intră furculiţa în ei. Cartofii se fierb în coajă pentru a nu se îmbiba excesiv cu apă, procedură care trebuie aplicată şi la piureul de cartofi. Îi lăsăm să se răcească pentru a-i curăţa de coajă fără să ne frigem la degete. Îi tăiem cubuleţe şi-i punem într-un bol. Prefer la salate să folosesc cartofii roşii deoarece sunt mai puţin făinoşi şi fărâmicioşi.

Curăţăm şi tăiem ceapa julien sau cum preferă fiecare. Dacă avem, putem folosi inclusiv ceapă verde. Între timp punem ouăle la fiert 5 minute, timp suficient pentru a obţine ouă tari. Când sau fiert turnăm apă rece peste ele să le putem curăţi mai bine. Tăiem murăturile, castraveţii şi gogoşarii cubuleţe şi le adăugăm peste cartofi, în bol. Îmi plac castraveţi şi gogoşari acri in salate si îi folosesc de ex. şi la salata de fasole boabe sau la salata de sfecla rosie. Ouăle răcite le curăţăm şi le tăiem cubuleţe sau sferturi după cum preferăm şi le punem în bol.

Măslinele le putem pune întregi sau le putem felia şi înlătura sămburii dar atenţie să nu-şi lase negrul peste cartofi şi să obţinem o salată cenuşie. Dacă am măsline cu sâmburi prefer să le las aşa în salată pentru că dacă le scot sâmburele şi le pun feliate în salată înegresc salata şi nu-mi place. Dacă vreau fără sâmburi atunci cumpăr direct măsline cu sâmburii scoşi. Măslinele tebuie să le ţinem 2-3 minute în apă rece să-şi lase negreala.

După ce le avem pe toate în bol – cartofi, ceapă, măsline, murături, ouă – dăm un praf de sare şi unul de piper proaspăt măcinat pentru a le aroma. Stoarcem zeama de la jumătatea de lămâie şi punem şi 2 linguri de ulei de măsline ploaie. Amestecăm uşor cu două linguri. Uleiul se pune întotdeauna după condimente pentru a permite acestora din urmă să dea aromă. La final putem, dacă dorim, să presărăm verdeaţă tocată.

Este normal ca într-o salata orientala să domine gustul de cartofi dar dacă este prea exagerat nu mai este salată ci cartofi fierţi şi atunci obişnuiesc să îl atenuez, să îl echilibrez cu murăturile sau cu mult mai multă ceapă sau verdeaţă. Atâta vreme cât ingredientele se echilibrează între ele nu are cum să nu fie o salată reuşită.

Să fiţi bine!