Sarbatori

Cu un gust deosebit şi foarte apreciat, ţăranul prepara carne la garnita într-o vreme în care lipsa curentului electric nu permitea pastrarea prin congelare a carnii de porc. Prin urmare, aceasta metodă de păstrare şi conservare a cărnurilor de tot felul vine dintr-un trecut îndepărtat, fiind întâlnită în mai toate zonele. Azi, prezenţa frigiderelor a dus la scăderea considerabilă a celor ce prepară astfel carnea. Impulsionat de amintirea vremurilor când mâncam carne la garnita, în vacanţa de iarna, la bunici, de ceva ani am capatat obiceiul ca, în decembrie, să pun la pastrare în untura diverse carnuri.  Astfel, ca este pulpă, coastă sau spată, uşor afumată sau prospătă, în fiecare iarna aleg să prepar  cca 5 kg de carnati si carne la garnita. Carnea pusă astfel la pastrare, va fi consumată după minim o lună şi jumătate, adică prin februarie, când gustul s-a maturizat. Însoţită şi acompaniata de fasole, varză murată sau cartofi, asemenea carne este delicioasă. Dacă mai întroduci în ecuaţie şi ceva murături şi o mămăligă, ai toate motivele să dai cu pălăria în sus sau de pâmânt, după obicei.

Necesar carnati şi carne la garnita:

• 3 kg carne  – spată, pulpă, coastă
• 2 kg cârnaţi de porc
• 1 linguriţă de sare mare
• condimentele sunt opţionale, dar se pot folosi: piper, ienibahar, foi de dafin
• 1 kg untură

Curăţăm carnea de eventualul surplus de grasime. Eu am avut o pulpă întreaga, neprelucrată, aşa ca am avut şi grasime suficientă. Pentru a nu pierde această grăsime şi a pentru a completa untura, am topit şi această grăsime odată cu prăjirea carnii. Tăiem grasimea stransă cubuleţe jumări şi carnea în bucăţi mai mari. Pentru început, punem pe foc, într-un ceaun, grăsimea recoltată de pe carne, tăiată cubuleţe, îi dăm un praf de sare şi o prăjim uşor până ce începe să se topescă şi lasă untură. Peste aceste jumări uşor topite, punem bucăţile mai mari de carne şi  condimente, faca dorim. Eu nu obijnuiesc să folosesc condimente. Amestecăm şi lăsăm să se prăjescă bine carnea, la foc mic, timp de cca 90 de minute. Dacă aveţi carne macră, fără grăsime, prăjiţi carnea direct în kilogramul de untura topită. La 1 kg de untură se pune o linguriţă de sare mare.

După ce carnea s-a prăjit o scoatem într-un vas. Eu obişnuiesc să pun patru straturi alternative de carne şi carnaţi, începând cu carne la fundul garniţei. Prin urmare, jumătate din carnea prăjită formeaza primul strat de carne în garniţă ( oală, vas de lut, găleată metalică, canistră). În acelaşi ceaun şi în aceeaşi untură, prăjim cârnaţii tăiaţi bucăţi. După ce cârnaţii s-au prăjit, punem jumătate din ei peste carne, în garniţă. Adăugăm şi restul de carne peste cârnaţi şi apoi cealaltă jumătate de carnaţi.

Dacă nu am folosit toată untura la prăjit, o punem şi pe cea rămasă în ceaun şi o topim. Folosindu-ne de o strecurătoare, turnăm peste carne şi cârnaţi untura topită din ceaun. Eu obişnuiesc să strecor untura din ceaun pentru a avea o untură curată şi limpede în garniţă. Untura trebuie să acopere bine, în totalitate, carnea şi carnaţii, pentru a asigura o bună conservare. Lăsăm să treacă ceva timp până umblăm la garniţă, să ne bucurăm de rosul muncii. Prin pastrarea în untură, carnea capătă un gust specific şi o textură aparte. Eu pastreaz carne la garnita până în martie, nu că nu ar rezista mai mult, dar este bună şi se mănâncă repede.

Să fiţi bine!