Osso Buco este o mâncare milaneză, cu tradiție în bucătaria italiana, al cărei gust pe deplin delicios se bazează pe gătirea înceată a rasolului de vită, secționat cu os cu măduvă. Acest “os cu gaură” – asta e traducerea – se acompaniează tradițional cu risotto alla milanese – risotto cu sofran – și se mănâncă, […]
mamaliga
Saramura de fitofag. Cu usturoi verde si ardei copt
Îmi place usturoiul verde! Îmi place dulceaţa ardeiului copt! Îmi place peştele! Pe cale de consecinţă, conform matematicii culinare, saramura de peste poate fi soluţia care uneşte toate aceste plăceri. Dacă anul trecut v-am invitat la o saramura preparata pe malul bălţii, cu peşte copt pe tablă şi ciuşcă iute, primăvara asta, până începe peştele […]
Pomana porcului. Parastas de doua saptamani
Adresându-mă părţii masculine, nu vreau decât să amintesc o bătrânească povaţă, care pe cât de populară este pe atât de neaplicabilă devine din motive de dragoste oarbă. Trimiterea este la învăţătura care spune cum că atunci când eşti flăcău şi ţi-a sunat ceasul să te însori trebuie să deschizi bine ochii pentru a nu ajunge ca în loc de “vai de mine” să spui “vai de noi”.
Vitel cu Ciuperci si Mamaliga Prajita in Unt
Nu pot să nu laud această tocăniţă de carne de vitel cu ciuperci, prezenţă culinară de o dulceaţă şi savoare deosebită. Se prepară simplu şi nu cere mult timp, este mâncare de familie ce poate contribui la reuşita culinară a unui weekend. Înlocuind untura ţărănească cu unt, mămăliga prăjită în unt am preluat-o de la cocârţăul oltenesc, mâncare străveche de iarnă.
Mamaliga pe Paturi. Felu’ Unu
Câţi ciobani atâtea ceaune pline cu felurite pături de mămăligă, de brânzeturi şi afumături, de cârnaţi şi alte copturi. Mai că fiecare stână îşi are propiul obicei şi fiecare cioban îşi dă obolul de brânzeturi şi cărnuri, aşezându-l între mămăligi, în tuci, sub numele de mamaliga pe paturi.
Ficatei cu Usturoi si Mamaliga
Mare poftă am avut de ficatei cu usturoi şi mamaliga, cu atât mai mult ca i-am neglijat mai bine de un an. Mi s-au revelat şi mi-au aţâţat pofta într-o zi călduroasă, care face ca prezenţa peste măsură la coada tigăii să devină prohibitivă. Mai toţi ştim cum se prepară şi că nu ne răpesc mult timp, cum mai ştim, cei care ne îndeletnicim cu cratiţa, că întrunesc suficiente aprecieri din partea celor ce, pofticioşi, aşteaptă realizările noastre culinare.