Altele

Omleta taraneasca

August 7, 2012 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

Ingrediente omleta taraneasca:

4 oua
iaurt
1 ardei capia sau gras rosu
1 ceapa
patrunjel si leustean
sare, ulei, piper, cimbru

Se spala, se curata de seminte si se taie fin ardeiul capia in fasii de 2-3 cm lungime. Ceapa se curata si se toaca foarte marunt. Atat ardeiul cat si ceapa nu trebuie sa fie prea mari astfel incat sa nu domine oul.

Legume tocate — Taiem ardeiul, ceapa si verdeata

Ouale se amesteca cu o lingura buna de iaurt si se bat bine pana devin aproape spuma. Intr-o tigaie incinsa (folosim la calit foarte putin ulei, practic decat ungem tigaia) punem ardeiul si ceapa, le dam un praf de sare si un varf de cutit piper si le calim 3-4 minute, nu mai mult. Este o calire sumara, deoarece ceapa si ardeiul trebuie sa-si pastreze si din gustul si textura cruda, ferma.

calim legumele — Calim in putin ulei si pentru timp scurt, ceapa si ardeiul

Amestecam ardeiul si ceapa cu oul batut in prealabil si incorporam cateva fire de patrunjel si leustean tocate fin. Amestecam bine sa se omogenizeze. Leusteanul aromatizeaza, dandu-i personalitate acestei omlete.

Ungem tigaia cu ulei ( putin mai mult ca la clatite) o incingem si punem amestecul. Chiar daca se obisnuieste ca omleta sa nu se intoarca, noi asteptam sa se rumeneasca pe o parte si intoarcem omleta si pe partea cealalta. Nu importa daca se rupe putin la intors, dar trebuie intoarsa pentru a se rumeni, fiind o omleta mai corpolenta (…ca doar este omleta taraneasca). Se poate, de asemenea, baga tigaia cu omleta in cuptorul incins pentru rumenire.

Prezenta iaurtului, batutul bine al oualor si uleiul intr-o cantitate mica ne asigura ca omleta va fi pufoasa. Aflata fierbinte in farfurie o insotim de un praf de cimbru uscat ce ii da o tusa finala si o ridica in rang.

Sa aveti pofta!

Salata de Dovlecei cu Usturoi si Sos Vinegreta

August 5, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Ca să ne încânte în salată, dovlecelul a fost adoptat de către Europa la sfârşitul sec. XVI din America de Sud. Cel mai gătit dovlecel este cel din Italia, cunoscutul zucchini, foarte gustos la grătar, servit cu ulei de măsline, dar şi în salata de dovlecei. Italienii şi nu numai, folosesc dovlecelul la o multitudine de salate. La noi, acest dovlecel verde ( zucchini) nu prea este cultivat în grădina ţăranului, deoarece este oarecum necunoscut şi noi suntem obişnuiţi cu dovleceii noştrii albi. Rareori găsesc în piaţă la câte o bătrânică 3-4 dovlecei verzi, care nu au căutare şi atunci nu pierd ocazia sa-i cumpăr deoarece sunt mai gustoşi decât dovlecelul alb, tradiţional. Din toate reţetele de salate la care se foloseşte dovlecelul cred ca salata de dovlecei cu oţet şi usturoi are cea mai mare trecere.

Ingrediente necesare salata de dovlecei:

2 dovlecei potriviti
4-5 catei de usturoi
1-2 roşii pentru culoare – optional
patrunjel verde
ulei de măsline şi ulei de floarea soarelui pentru prăjit, otet, sare

Preparare:

1. Taiem dovleceii felii, pe lungime sau pe latime, după cum ne place. Nu am curatat dovleceii de coajă pentru ca feliile necuratate se prajesc mai bine, in tigaie sau pe gratar, fara sa se faramiteze. Aşezăm feliile uniform pe o farfurie intinsa sau pe un tocator inclinat si le dăm un praf de sare pentru a extrage apa. Le lăsăm 20 minute, sa se scurga apa.

2. Prajim feliile de dovlecei in ulei, intr-o tigaie incinsa, rumenindu-le pe ambele fete. O altă variantă ar fi, daca se doreşte evitarea uleiului, coacerea pe gratar. Bineînţeles că gustul dovleceilor difera functie de modalitatea de preparare aleasă, la gratar sau prăjit, deoarece gustul este mai putin alterat în varianta grătar si este mai pregnant.

3. Curatam ustoroiul si il pisam bine pentru a-i extrage sucul şi a-i valorifica mai bine gustul. Aranjam feliile de dovlecel prăjite pe farfurie, dam un praf de piper, imprăştiem usturoiul pisat peste ele, stropim cu otet si ornăm cu putin pătrunjel tocat. Am copt si câteva felii de rosii cu care am ornat si completat salata, gustul de dovlecel completandu-se foarte bine cu cel de rosii coapte. De asemenea, feliile de rosii pot fi prajite in tigaie sau coapte pe gratar.

Placandu-mi mancarea bine usturoiata si avand in vedere ca gustul de dovlecel este putin insipid si inodor am folosit ceva mai mult usturoi. Puteti folosi atat cat va lasa inima. Bineinteles ca putem folosi lămâia in schimbul otetului, dar pentru mine, la acesta salată, otetul este mai compatibil. Dovleceii preparati pe gratar pot fi stropiti cu putin ulei de masline. În acelaşi registru se înscrie şi salata de ardei copţi dar şi cea de roşii coapte cu ardei.

Să fiți bine!

Salata de ardei cu rosii coapte

July 19, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Salata de ardei copţi în care se vine cu aport de gust de roşii coapte este una din preferatele mele. Ce îmi displace la această salată cât şi la cea preparată numai din ardei copti este faptul că oricât ai coace la ardei şi roşii niciodată nu sunt de ajuns. Salatele astea bazate pe diverse legume coapte, înclusiv salata de vinete sunt atât de bune încăt niciodată nu sunt de ajuns să pot spune că m-am săturat. Salata de ardei cu roşii o mâncam mult la ţară, în vacanţele de vară, când toată curtea se umplea cu miroase de ardei şi roşii ce se coceau pe o tablă aşezată pe pirostriile ceaunului. Când se alăturau pe tabla încinsă şi nişte vinete şi mai apoi se împreunau toate cu ulei şi usturoi, bătrânii numeau ast’ preparat ca fiind papacioaca.

Necesar salata de ardei cu rosii coapte:

1 kg de ardei kapia sau ardei gras
5-6 rosii
1 capatana usturoi
sare, ulei, otet

Preparare:

1. Spălăm kapia si o punem pe gratar la copt având grijă să se coaca bine si uniform. Ardeiul copt il lasam pe o farfurie sa se raceasca si îi dăm un praf de sare pentru a se curata mai usor pielita arsa.

2. Repetam operatiunea de coacere cu rosiile care necesita un timp ceva mai lung pentru a se coace bine.

3. Curatam ardei de pielita arsa, de cotoare si seminte. Nu lăsăm ardeiul copt şi rosiile la scurs deoarece sucul rezultat prin coacerea acestora dă gust şi savoare. Curatam si rosii de pielita arsa si le pasăm cu o furculită.

4. Usturoiul curatat se striveste si se freaca cu sare si ulei pentru a i se potenta gustul. Ardeiul copt il tocam si-l amestecam cu rosiile pasate si usturoiul. Stropim salata cu putin ulei si otet şi îi dăm sare dupa gust.

Aceasta salata de ardei cu rosii coapte merge foarte bine lângă pulpe de pui rumenite la cuptor. Imi place sa mănânc condimentat si drept urmare coc si un ardei iute pe care il toc si-l adaug salatei. De asemenea, o combinatie reusita si care imi place foarte mult este cu file de peste, de preferat cu carne alba preparat înăbuşit la bain-marie. Pentru mâine, pofta deja a făcut o cerere pentru o salata de dovlecei, pentru că este vremea lor.

Sa aveti pofta!

Varza Acra si Zeama de Varza. Cum Preparam?

July 19, 2012 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

Datorita faptului ca imi place foarte mult ciorba preparată cu zeama de varza dar şi varza acra, în general, de mulţi ani obisnuiesc sa prepar, in special vara, cand varza murata din timpul iernii ne lipseste, varza acra si zeama aferenta. De asemenea, pe langa ciorba cu zeama de varza, imi place mult varza acra in salate si cred ca o varza calita este mult mai buna daca este gătită din varza murata ci nu din varza proaspata. In plus, de mai bine de doi ani am renuntat sa mai folosesc in bucatarie borsul praf, la plic, aşa cum am facut si cu vegeta. Îmi displăcea continutul dubios al acestora dar si dependenta pe care ti-o dau, in special vegeta, astfel incat ai senzatia ca fara vegeta mancarea nu mai are gust, ceea ce este fals. Dupa o perioada relativ scurta in care nu am folosit vegeta, nu am mai simtit nevoia sa potentez gustul mancarurilor cu acest adaos, asa ca acum nu-i simpt lipsa si nu-i duc dorul. Revenind la varza mai vreau sa spun ca, pentru mine, zeama de varza bauta rece vara, este excelenta, nemaipunând la socoteala ca este sanatate curata.

Varza acra si zeama de varza — Pentru aroma si o fermentatie mai rapida adaug la varza marar

Necesar varza acra:

3-4 verze functie de vasul in care preparam- poate fi o oala sau un bidon
sare mare
2-3 legaturi marar
schinduf – nu este obligatoriu dar daca se gaseste este bun

Preparare:

Achizitionez 3-4 verze potrivite sau chiar micute si le curat de primele foi, le scot cotoarele si intregi sau injumatatite – depinde de cum se aseaza mai bine in vas – le pun intr-o vas. De obicei, folosesc cea mai mare oala din casa de 10-12 l. De ex. acum am pus 2 verze taiate jumatati si doua intregi astfel incat sa se aseze bine si sa fie in intregime acoperite de apa. Verzele intregi, dupa ce le inlatur cotorul, le crestez la cotor in cruce si le pun puţina sare.

In doi litri de apa calduta dizolv 150 gr de sare -un pumn de sare – si torn solutia rezultata peste varza. Trebuie gustata solutia rezultata si astfel se stabileste daca se mai pune sare sau nu. O prefer mai putin sarata si pun sare la minim. Completez cu apa calduta astfel incat varza sa fie acoperita in totalitate si sa ramana trei degete pana la buza oalei. Varza o sa se ridice la suprafata asa ca folositi ramurele si asezati-le, in cruce, peste varza si peste ele o farfurie pentru a face presiune si varza sa ramana acoperita cu moare ( solutia apa-sare numita traditional moare). Ca sa ajutam fermentatia si sa-i dam aroma si aciditate mai puternica adaugam fire intregi de marar.

Pentru a omogeniza solutia folosesc un pai de plastic pentru baut suc sau un furtunas cu ajutorul caruia introduc aer, incet, prin suflare, astfel incat sa se vanture – sa se oxigeneze – si sa se omogenizeze solutia apa-sare. Se cunoaste ca acest proces in termeni traditionali se numeste pritocirea verzei. Repet actiunea de pitrocire dimineata si seara. Oala o asez, dupa ce ii pun un capac, unde am loc disponibil. Nu trebuie sa fie asezata mai la rece sau mai la cald, este suficienta temperatura mediului ambiant. In 4 zile este gata. In acelasi mod prepar vara si castraveti murati – din care printe altele, gatesc si o mancare de castraveti murati.

Putina istorie a verzei murate

Incercand sa-si asigure protectia impotriva invadatorilor, imparatii Chinei au inceput constructia celei mai mari fortificatii de aparare, Marele Zid din China cu 2200 ani in urma. Din aceasta perioada, avem primele referinte la varza murata ce reprezenta un aliment de baza al muncitorilor chinezi ce lucrau la zid. Aceasta varza murata chinezeasca era fermentata in vin de orez. Peste 1000 de ani, Genghis Khan depasind Marele Zid in raidurile asupra Chinei a facut o pasiune pentru varza murata si a preluat reteta de la chinezi. Se pare ca mongolii sunt cei care au inceput sa foloseasca sarea la muratul verzei.
Armatele mongolilor au fost oprite la granitele Europei prin anul 1241 dar au lasat in urma varza acra, ce a fost repede preluata de germani si astfel ei au devenit responsabili pentru varza murata consumata de europenii medievali. Este ciudat cum varza murata a trebuit sa ajunga in Europa prin intermediul mongolilor devreme ce, mult mai devreme, romanii o cunosteau, asa cum rezulta din instructiunile de fermentare a verzei scrise de savantul roman Pliniu in anul 50 d.Hr.
Mai tarziu, dupa ani in care marile imperii maritime au pierdut echipaje intregi pe mare din cauza scorbutului, o boala de temut pentru marinarii acelor vremuri, capitanul James Cook a dat lovitura cu varza murata.
Pregatindu-se sa plece in explorarea Pacificului de Sud, James Cook a inclus pe lista alimentelor necesare calatoriei si varza murata deoarece rezista un timp indelungat fara sa se altereze. Navigand aproape 3 ani in jurul lumii James Cook a constatat ca scorbutul nu a mai facut victime si asta din cauza verzei murate foarte bogate in vitamina C. Lipsa acestei vitamine era principala cauza a aparitiei scorbutului.
James Cook a primit datorita verzei murate Medalia Copley, cea mai mare distinctie stintifica a timpului sau. Cu el a inceput o noua era in navigatie prin introducerea verzei acre in dieta marinarilor.
Imigrantii germani au dus varza murata in America de Nord unde aceasta nu a trecut neobservata si in timpul Razboiului Civil si-a facut inca o data datoria reducand rata de deces a prizonierilor de razboi din cauza variolei de la 90% la doar 5%.

...si nutritie

Consumul de varza murata este un mod excelent de a proteja echilibrul bacteriilor din tractul gastro-intestinal, varza acra continand asa zisele bacterii prietenoase:
– inhiba organismele patogene, inclusiv E. coli si Salmonella si creste rezistenta la infectii
– contine antioxidanti care elimina radicalii liberi ce sunt un precursor al cancerului
– transforma greu-digerabila lactoza din lapte în acid lactic, mult mai usor de digerat
– genereaza substante nutritive noi, inclusiv omega-3, acizi grasi, ajutoare digestive si minerale

Fermentii lactici ai verzei acre sunt dezinfectanti puternici ai tractului intestinal si de aceea este indicat sa nu spalam varza acra, pentru a nu-i distruge. Varza murata si zeama acra sunt remedii populare traditionale pentru constipatie. Fermentarea creste, de fapt, valoarea nutritiva a verzei, prin cresterea continutului de vitamina C, prin facilitarea asimilarii de proteine, si prin efectul calmant asupra sistemului nervos. Persoanele suferinde de depresie pot incerca drept remediu zeama de varza. Varza murata contine vitamina U antiulceroasa deci este buna pentru tratarea ulcerului gastric. Este indicat ca in fiecare zi sa se bea un pahar cu zeama de varza. Totusi pH-ul scazut şi abundenţa de lactobacili pot supara intestinele oamenilor care nu sunt obisnuiti a consuma alimente acide.
Este excelenta pentru arderea grasimilor fapt pentru care multe fotomodele celebre au inclus in dieta varza murata.

Sa fiti sanatosi!

Salata de Vinete cu Rosii Coapte

July 16, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Salata de vinete cu rosii coapte, cu o pronunţată tentă rustică, se bucură de mare apreciere, ca de altfel orice salata ce include combinaţiile văratice de vinete, ardei şi roşii. Coapte şi asociate câte trei- vinete, ardei şi roşii – avem de întins pe pâine băbeasca salată papacioaca, luate căte două obţinem, pe lângă salata mai jos prezentată şi o reuşită salată de ardei şi roşii coapte. Nu cred că avem pe cineva care să nu-şi găsească plăcerea intr-una din aceste salate. Nu mai vorbesc că dacă le luam căte una preparăm o salată de ardei copţi sau o luteniţă de roşii coapte, de mai mare bucuria. Uite aşa avem de lucru toată vara în bucătărie, la copt de-ale grădinii roade.

Ingrediente salata de vinete cu rosii coapte:

4 vinete
6-7 rosii
1 ceapa
2-3 căţei de usturoi – opţional
ulei, sare

Preparare:

1. Se pun vinetele pe un gratar si se coc uniform pe toate partile pana devin moi. După ce s-au copt le lăsăm să se răcească astfel încât sa nu ne frigem la degete când înlăturăm de coaja arsă.

Punem, de asemenea, roşiile pe gratar, le coacem si când sunt gata le curăţim de pieliţele arse.

2. Vinetele si roşiile curăţate se sărează si se lasă la scurs o ora într-o strecurătoare mai mare sau pe un tocător înclinat.

4. Odata scurse, vinetele si roşiile se toacă mărunt sau se dau prin blender. Mie această salată imi place mai rustică aşa că toc vinetele şi roşiile din cuţit. Adăugăm puţin câte puţin ulei (în total două linguri de ulei) si frecăm încet până se omogenizează. Adăugăm ceapa tocată si amestecăm din nou. Nu este obligatoriu, dar îmi place sa mărunţesc şi să adaug la salată 2-3 căţei de usturoi. Se gustă si se potriveşte de sare.

Daca obişnuinţa cere maioneză se poate adăuga după plăcerea fiecăruia dar traditional, salata de vinete cu rosii coapte nu se face cu maioneza, fiind o salata de sorginte mai mioritică unde maioneza nu îşi prea găsea locul.

Sa fiţí bine!

Plachie de Peste din Sudul Dunarean

July 15, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Plachie de peste – si ca termen si ca reteta, provine de la greci, din cuvantul “plaki”, reprezentand in Grecia acelasi preparat si aceiasi tehnica de preparare. La noi, plachia de peste este specifica nu atat satelor pescaresti din Delta, cat sudului dunarean al tarii, respectiv vechea Tara Romaneasca…Felul asta de plachie, cu pestele dat prin faina si prajit si apoi bagat la cuptor, se intalneste la mal doljean de Dunare, intre Dabuleni si Calafat.

Ingrediente plachie de peste:

3-4 pesti potriviti ( functie de tava) sau unul mai mare
4-5 cepe
2 ardei grasi
5-6 rosii
4-5 catei de usturoi
1 lamaie
faina, sare, piper boabe, foi de dafin, patrunjel, ulei

Preparare:

1. Curatam pestele, il spalam in apa rece si ii dam un praf de sare lasandu-l sa stea o jumatate de ora pentru a se scurge bine si sa-si ia putina sare.

caras pentru plachie — Peste de apa dulce – caras. Il curatam si ii dam sare

Eu am preparat patru pesti – caras ce au incaput in tava ( am folosit un vas de jena), dar se poate folosii, in general, orice fel de peste. Totusi, cea mai gustoasa plachie ramane cea de crap.

2. Dupa ce s-a scurs si s-a sarat pestele punem intr-o farfurie intinsa un pumn de faina si tavalim pestele prin faina. Punem o tigaie cu ulei pe foc si prajim foarte putin pestele, cat sa se intareasca faina, cate un minut pe fiecare parte. Aceasta faina va lega sosul cand vom introduce tava la cuptor.

peste pentru plachie de peste — Dam carasul prin faina si il prajim sumar pe ambele parti astfel incat sa se coaguleze faina la suprafata

3. Curatam ceapa si o taiem jullien. Cum se taie jullien? – prima data taiem ceapa in doua, pe lungime ( de la radacina la capat) si apoi taiem cele doua jumatati felii subtiri dar din lateral, perpendicular pe axa radacina-capat, pentru a taia felii perfect rotunde.

In tigaia in care am prajit pestele punem ceapa la calit.

4. Spalam si curatam de seminte ardeiul gras, il tocam fideluta si il adaugam peste ceapa cu un varf de cutit sare.

ardei tocat — Taiem ardeiul gras fideluta…

5. Cand au devenit transparente ceapa si ardeiul le punem in tava si formam un pat peste care mai adaugam 2-3 frunze de dafin, piper si cateii de usturoi curatati si tocati.

calitura pentru plachie de peste — Punem ceapa calita si ardeiul in tava si formam un pat peste care adaugam piper boabe, foi de dafin si usturoiul tocat

6. O parte din rosii ( 3-4) le taiem cubulete si le punem in tava, peste ceapa si ardei.

rosii pentru plachie — O parte din rosii le taiam cubulete, le punem peste ceapa si ardei…

7. Aranjam pestii prajiti, unul langa altul, peste patul de legume.

plachie de peste — … si asezam pestele prajit peste patul de legume

8. Nu este obligatoriu, dar mie imi place, pe langa cubuletele de rosii, sa tapez si cu felii mari de rosii, asa ca, feliez doua rosii si pun in tava si pe peste si pe langa.

9. Taiem lamaia in doua si stoarcem jumatate, uniform peste peste. Eu nu am adaugat dar puteti pune si un paharel de vin alb. Tava, aranjata asa dichisit, o dam la cuptor 30-45 minute.

Cand este gata, scoatem tava de la cuptor si ornam cu patrunjel tocat. Cu plachie de peste, rezoneaza bine un vin alb. Bun si gustos este si pestele in sos tomat la cuptor, despre care am scris pe site.

Sa fiti bine!