Retete cu cartofi

Musaca de cartofi. Ca la mama acasa

January 21, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Dacă mă gândesc bine, în anul 2012, nu am mâncat musaca de cartofi, cum predominant o preparăm noi românii şi balcanicii în general, straturi alternante de carne tocată şi cartofi. În schimb am preparat şi mâncat musaca turcească care, cu excepţia faptului că de asemenea conţine carne tocată, nu are nici o legătură cu ideea locală de musaca. Preparată de mama şi de bunica şi mâncată destul de des în copilărie azi o gătesc destul de rar, carnea tocată luând prioritar calea chiftelelor, ardeilor umpluţi sau sarmalelor mult mai bine cotate în preferinţe şi intrate în obişnuinţă. Gustul se cultivă. Dacă nu am prezentat un gust în familie este normal să nu am aprecieri şi eventual cereri. În cazul meu musacaua este victima lipsei de PR, gustul nefiind vinovat cu nimic, ba dimpotrivă.

Necesar musaca de cartofi:

700 gr. carne tocata porc, vită sau amestec sau carne de pasăre
1,5 kg cartofi mari
2 cepe potrivite
1 ardei gras roşu
4-5 căţei usturoi
2 roşii
200 suc de roşii sau bulion
supă de carne ( dacă este ) sau apă călduţă
pătrunjel verde, piper, foi de dafin, cimbru, ulei

Pentru sos:

3 ouă
200 smântână

Preparare:

1. Curăţăm cartofii, îi taiem felii rotunde şi potrivit de subţiri şi îi rumenim pe ambele părţi, în ulei încins.

2. Ceapa o taiem mărunt şi o punem la călit în 3-4 linguri de ulei, într-o tigaie mai încăpătoare. Când s-a călit ceapa adaugăm căţeii de usturoi mărunţiţi şi ardeiul gras cubuleţe. Dacă preferam mai multe legume mai putem rade morcov în compoziţie . Amestecăm şi le mai călim pe toate 1 minut după care, punem carnea tocată să se prăjească puţin şi să-şi schimbe culoarea. Dăm un praf de sare, punem două foi de dafin şi puţin cimbru uscat (cât să dea o aromă firavă pe care o simţi în spate). După 3-4 minute stingem cu un pahar cu supă sau apă călduţă şi totodată adaugăm şi sucul de roşii sau bulionul. Lasăm să fiarbă încet 20 minute astfel încât carnea să rămână zemoasă. La final, când i-am oprit focul tocăm pătrunjelul, dăm un praf de piper proaspăt măcinat şi omogenizăm (înlăturăm cele două foi de dafin pentru că şi-au făcut treaba). Dacă mai preferaţi şi alte condimente, procedaţi după poftă. Nu lăsăm să se evapore toată apa din tocătură ci o lăsam mai suculentă. Zeama în care a fiert încet, carnea şi călitura, va trece prin toate straturile şi va aroma toată lucrarea.

3. Ungem vasul sau cratiţa cu unt sau ulei şi arânjăm primul strat de cartofi (cartofii să fie căt mai compact arânjaţi). Punem un strat uniform de carne tocată peste cartofi. Urmează, din nou, un strat de cartofi şi încă unul de carne. Ultimul strat va fi de cartofi.

4. Peste ultimii cartofi aşeazăm roşiile zemoase, feliate. Turnăm o ceaşcă de supă de carne dacă este, altfel punem apă călduţă amestecată, eventual, cu puţin bulion, pastă roşii, suc de roşii. Bătem ouăle şi le amestecăm cu smântâna. Le punem uniform pe toată suprafaţa cartofilor. Am încercat altceva, respectiv am amestecat gălbenuşurile cu smântăna, am bătut bine albuşurile şi apoi le-am încorporat. Am dorit să obţin la suprafaţa musacalei un strat pufos de ou şi smântână. A fost OK. Se poate pune deasupra şi sos bechamel ( unt, lapte, făină) dar am preferat să evit făina.

5. Dăm la cuptor 30-40 minute, la foc mic să se coacă-fiarbă încet. La final când musacaua-i gata în vas mai rămâne o idee de zeamă.

Greci obişnuiesc să prepare musacaua uscată în timp ce turcii dimpotrivă, au musacaua de vinete foarte suculentă. La noi, după cunoştinţa mea musacaua este între cele doua variante, potrivită. Aşa o prefer, ceva mai suculentă ci nu uscată, înecăcioasă.

Să fiţi sănătoşi şi bine!

Chiftelute marinate in sos imbogatit. Cu piure

January 17, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Cum omul îşi aminteşte instinctiv momentele plăcute si le înlătură pe cât posibil din rafturile memoriei pe cele lipsite de bucurie aşa şi subspecia gurmandă oricât de sofisticată i-ar fi farfuria, tânjeşte după gustul ce i-a adus cândva împlinire, strigându-şi dorinţa – Încă o porţie, monşer! Aşa m-a pocnit pe mine dorul şi pofta de chiftelute marinate in sos, îmbrăţişate protector de un piure aromat cu unt. Aşa că vă invit la o chiftea şi o amintire, bineînţeles plăcută…

Necesar chiftelute marinate in sos:

Pentru chiftele

1 kg carne tocată porc sau amestec
2 ouă
3-4 felii de pâine sau un cartof mare
1 ceapă mare,
pătrunjel sau altă verdeaţă
4-5 căţei de usturoi funcţie de cât de usturoiată doriţi compoziţia
piper, sare, făină, ulei

Pentru sos

500 ml bulion sau pastă îndoită cu apă sau suc de roşii
1 ardei gras
1 ceapă
1 ceaşcă vin
1 linguriţă zahăr
piper, sare, 1 foaie dafin
supă sau apă călduţă

Pentru piure

1 kg cartofi
100 gr. unt
200 ml lapte
sare, piper alb

Preparare:

Se amestecă carnea tocată cu pâinea înmuiată în apă sau lapte şi stoarsă sau cu cartoful ras (se poate folosi şi pesmetul dar în acest caz probabil că va trebuie să completaţi cu lichid, supă), cu ceapa dată pe răzătoarea mică, cu usturoiul zdrobit, cele doua ouă, pătrunjelul tocat mărunt, piperul proaspăt măcinat şi un praf de sare. Eu am folosit pâine înmuiată în lapte şi am adăugat şi un praf de boia, deoarece obişnuiesc să mănânc mai condimentat. Compoziţia pentru chiftele este destul de flexibilă, astfel încât puteţi combina tot felul de condimente, după plăcerea propie.

Am frământat bine, să se omogenizeze şi am lăsat compoziţia să se odihnească la frigider minim 2 ore. Înainte de a le prepara le-am mai frământat odată. Cu mâna umedă se formează chiftele, se dau prin făină şi se prăjesc în tigaia încinsă. Se pun în farfurie, pe un şerveţel ce absoarbe uleiul în exces. Dacă nu suportaţi prăjeala puteţi coace chiftele în tavă, la cuptor, aşezate pe hârtie de copt.

chiftelute marinate in sos - pregatim sosul — Călim ceapa şi ardeiul pentru sos

Pregătim sosul. Într-o cratiţă încinsă călim sumar ceapa tocată mărunt împreună cu ardeiul gras, un praf de piper şi unul de sare. Eu am îmbogăţit sosul cu ceapa şi ardeiul călite pentru dulceaţă, aromă şi consistenţă. Puteţi să le înlăturaţi dacă preferaţi un sos simplu de tomate. Când s-au călit stingem totul cu ceaşca de vin ( poate fi alb, dar şi roşu), punem foaia de dafin, linguriţa de zahăr şi turnăm bulionul. Punem o cană cu supă sau, dacă nu avem, apă călduţă (să-i dea timp să fiarbă şi să aibă de unde scădea şi controla consistenţa) şi lăsăm să bolborosească încet.

Punem chiftele în cratiţă, în sos şi lăsăm să mai fiarbă încet 10 minute. Chiftelele trebuie să fie înecate în sos, aşa că dacă este cazul mai completaţi cu supă sau apă. Am evitat să abuzez de făină şi nu am pus la sos pentru că m-am bazat pe făina rumenită pe chiftele şi care contribuie suficient la legarea sosului.

După ce am oprit focul, trebuie să lăsăm cratiţa căpăcită să se odihnească minim 10 minute să se pătrundă chiftelele, să-şi tragă sos. Dealtfel, veţi observa că lăsate de pe o zi pe alta chiftele vor absorbi lichidele şi sosul va deveni mai gros. Cât timp se rotunjeşte gustul în cratiţă, pregătim piure-ul cu ceva lapte , o bucată bună de unt şi sare. Nu mai reiau cum se prepară un piure de cartofi dar cine este interesat poate citi aici. Am condimentat piure-ul cu un praf de piper alb. O alta variantă ar fi chiftele cu paste, pentru cei ce le preferă piureului.

Să fiţi sănătoşi!

Rață pe Cartofi Dulci. Băgată în Tavă la Cuptor

December 13, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Ai Leano, ce mai gătişi? Uite, băgai în tavă. Un asemenea dialog poţi surprinde pe orice uliţă oltenească, purtat de Ioane, Stane, Leane, Flori, Mării, daici sau muici ce vorbesc peste gard d’ale femeilor. Un om inteligent, deci curios, s-ar întreba contrariat ce mâncare este aia băgai în tavă, care nu-i dă nici un reper despre ce tavă este vorba, despre cine şi ce este băgat în tavă şi de ce? Daicile nu-şi pierd timpul cu amănunte, pentru că, băgatul asta, în tavă, este în lumea satului ca un certificat de calitate a gustului şi care nu mai necesită nici o risipă de cuvinte în ce priveşte conţinutul tăvii, conţinut ce poate varia de la Mărie la Ioană, de la Stană la Leană, funcţie de ce a dat Domnul prin obor, o gâscă, o puică, o raţă, o bibilică . Orice orătanie se poate aşeza pe legumele ce se află în rod, în grădină, pe pat de cartofi sau orez, toate îndulcite din dărnicie cu ceapă rumenă. Şi pe ce iese din mâna acestor leliţe te poţi baza aşa cum, Petre Ţuţea, vorbind despre noi, şi-a pus speranţa în potenţialul lor de a mulge vaca cu casca de soldat pe cap. Am încercat să le urmez exemplu şi am băgat în tavă rata pe cartofi….

Ingrediente necesare reteta de rata pe cartofi, în tavă:

carne de raţă – piept, pulpe, aripi, ficat, pipota
1, 5 kg cartofi
3 cepe
1 pahar cu bulion dulce, de casă
3-4 caţei de usturoi
piper măcinat, boia dulce, sare, ulei

Preparare rata pe cartofi:

Carnea de rata se crestează şi se rumeneşte într-o tigaie încinsă, cu puţin ulei, până prinde crustă aurie.

Se curaţă cele 3 cepe şi se toacă, fără pretenţii, dar nu foarte mărunt. Se pune ceapă multă pentru că va da dulceaţă din plin, cartofilor. Se căleşte în 3 linguri de ulei şi când este rumenă se toarnă bulionul în tigaie. Se amestecă, se mai dau câteva clocote şi se opreşte focul.

Se curăţă cartofii şi se taie sferturi sau jumătăţi, în orice caz, mai mari. Se pun în tavă ( tava poate fi o cratiţă, un vas roman ). Se pune călitura cu bulion peste cartofi, se dă un praf de piper proaspăt măcinat, unul de boia dulce şi unul de sare. Se taie felii căţeii de usturoi şi se pun peste cartofi. Se amestecă bine să se omogenizeze şi să cuprindă călitura cartofii.

Se aşează deasupra carnea rumenită, se pune supă de carne sau apă călduţă cât sa înece trei sferturi, cartofii. Se pune capac şi se dă la cuptor să scadă cca 1 oră.

La final se ia capacul la tavă şi se mai ţine 10 minute la cuptor, făra capac. Se poate da peste, un pumn de verdeaţă proaspătă.

Se mănâncă fierbinte cu pâine pe vatră şi cu murături asortate, proaspăt scoase de la loc ferit. Se sparge alături, cu podul palmei o ceapă roşie, lungă, de Buzău. Vinul să fie roşu. La fel de gustoasă este şi carne de curcan pe cartofi.

Să fiţi sănătoşi şi bine!

Pulpe de rata cu legume stir-fry şi cartofi aurii

November 30, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Afară este cenuşiu şi cade o ploaie mocănească care te cheamă la somn şi vis şi mai puţin la îndeletniciri de bucătărie. Dar, aşa cum nu a reuşit, mult mai înţeleptul Efendi Nastratin Hogea, să se dezveţe de mâncat, nu văd cum aş putea evita eu, cu toată ploaia mocănească, coada tigăii. Găsesc ceva legume , două pulpe de rata şi câţiva cartofi. Dacă, luate fiecare în parte, sunt bune, de ce nu ar fi, cel puţin logic, luate şi împreună. Aşa că am pus împreună pulpe de rata cu legume stir-fry şi cartofi aurii şi am preparat o struţo-cămilă a la Cantemir cu care mi-am potolit foamea …

Ingrediente necesare reteta pulpe de rata cu legume si cartofi:

2 pulpe rata
3 ardei graşi – verde, roşu, galben
1 morcov
un pumn mazăre
un pumn fasole verde
2 fire ceapă verde
5-6 cartofi mai micuţi, cam cât o nucă
2 linguri sos de soia
1 legătură pătrunje
ghimbir, usturoi, piper, sare, ulei pentru prăjit

Preparare:

Am aşezat un bol cu apă în mijlocul unei oale în care am pus de asemenea apă, astfel încât să nu depăşească marginea bolului. Pe bol am aşezat o farfurie pe care am pus pulpele de rata. Am pus oala pe foc încet să fiarbă domol şi carnea să se inmoaie în aburi, ramânând astfel fragedă şi suculentă ( am procedat ca si aici -foto). Am lăsat oala pe foc o oră şi am mai completat cu apă când a fost cazul. Pe pulpe se pot pune ierburi aromatice şi condimente după pofta fiecăruia.

Între timp, într-un alt vas am pus cartofii la fiert, în coajă. I-am fiert 20 minute şi i-am scos pe o farfurie să se răcească.

Stir-fry este o tehnică asiatică de a pregăti legumele sau carnea, la foc iute, în wok ( sau o tigaie mare ) ce potenţează gustul acestora, păstrându-le o aromă fresh. Curaţăm ardeii de cotoare şi seminţe şi îi tăiem pe lung, fâşii. Procedăm la fel cu morcovul, îl curăţăm, îl tăiem gen spaghetti. Ceapa verde o mărunţim în bucăţi de 2 cm.

Am încins bine wok-ul, am pus o lingură de ulei, o lingură cu vârf de ghimbir tocat mărunt şi 3-4 căţei de usturoi mărunţiţi. La început punem legumele mai tari, respectiv morcovul şi ardeiul. Amestecăm tot timpul cu o paletă de lemn sau prin agitarea wok-ului. Peste doua minute punem mazărea şi fasolea verde. Amestecăm în continuare şi peste alt minut adăugăm ceapa verde. Mai ţinem 2 minute pe foc amestecând şi punem 2 linguri de sos de soia, lăsăm câteva secunde să înceapă să fiarbă sosul şi presărăm piper proaspăt măcinat şi sare după gust. Legumele trebuie să rămână al dente ci nu să se facă terci. Oprim focul şi punem un capac pe wok. Căteodată, când ştiu că mănânc numai eu sau nu am comentarii în casă referitoare la condimente, mai arunc în wok şi doi ardei iuţi, micuţi.

Cartofii care între timp sau răcit, îi curăţăm uşor de coajă şi îi prăjim întregi, într-o tigaie până devin aurii. Dacă aveţi crenguţe de cimbru sau cimbrişor, puteţi arunca peste cartofi în tigae. Cimbrişorul se mai numeşte popular şi tămâiţă sau iarba cucului, este puternic aromat şi spre deosebire de cimbru de gradină, este uşor iute. Când s-au rumenit îi punem într-un bol şi presăram peste ei verdeaţă, mărar sau pătrunjel (eu, pătrunjel am avut) sare după gust şi dacă doriţi piper. Cartofii preparaţi astfel sunt mai sănătoşi decât cei prăjiţi în totalitate pentru că absorb mai puţin ulei.

Pulpele gata fragezite de aburi le rumenim în tigaie, pe ambele parţi, până prind o crustă crocantă rumenă. Astfel avem legume al dente, aromate puternic de ghimbir şi usturoi, pulpe de raţă rumenite, moi şi suculente şi care nu s-au îmbibat cu ulei şi cartofi aurii. Îmi place foarte mult şi asocierea dintre pulpe de rata şi risotto cu ciuperci.

Să fiţi sănătoşi!

Fazan la ceaun cu cartofi aurii si varza rosie

November 23, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Carnea de vânat, preparată cum trebuie, îţi poate aduce satisfacţii culinare deosebite şi inedite în raport cu gusturile obişnuite ale zilei. Tot ce este extras direct din natură vine cu avantajele conferite de o ” facere competentă”, fără intervenţia umană, vine cu sănătate, cu vigoare, cu gust şi cu o simplitate, întotdeauna, specifică prezenţei calităţii intrinseci. În privinţa fazanului, nu este obligatorie supunerea acestuia unui proces de fezandare, să atârni pasărea la loc aerisit nu ştiu câte zile (de la tătari vine obiceiul) , aşa cum se exprimă păreri că ar fi obligatoriu. Este valabil şi pentru potârnichi sau prepeliţe. Francezii practică mult, la fazan, acesta fezandare la ” straşina casei” dar care nu este obligatorie. Aceste păsări se pot prepara şi sunt foarte fragede şi gustoase şi fără fezandare. Eventual se pot marina pentru potenţarea gustului, după ce le jumuliţi penele sau, dacă vreţi, jupuiţi pielea cu pene cu tot. Despre fazanul meu, vă pot spune că am intenţionat să-i păstrez pielea şi a trebuit să muncesc ceva timp să înlătur tot puful, rezultatul fiind vizibil: un fazan rupt în coate şi zdrenţuit, dar numai bun pentru o reteta de fazan la ceaun.

Necesar reteta fazan la ceaun cu cartofi si varza rosie:

1 fazan
1 păstărnac
1 morcov mare
1 rădăcină pătrunjel
1 rădăcină ţelină
1 ceapa
1 pahar vin alb sec
2-3 căţei de usturoi
câteva fire de pătrunjel proaspăt
piper boabe, foi de dafin, sare

Garnitură:

5-6 cartofi
ulei de prăjit pentru rumenit cartofii

Salată:

1 varză roşie
ulei de măsline
oţet – pentru salată

Preparare fazan:

Curăţăm rădăcinoasele şi le tăiem rondele. Le punem în ceaun împreună cu boabe de piper şi 2-3 foi de dafin.

Aşezăm fazanul în ceaun şi îl acoperim cu apă. Lăsăm să fiarbă la foc încet astfel încât în ceaun să mai rămână zeamă de 2 degete.

După ce a fiert fazanul îl scoatem pe un tocător şi îl porţionăm. Repunem bucăţile de carne înapoi în ceaun, adăugăm paharul de vin alb sec, un praf de sare şi băgăm ceaunul la cuptor pentru maxim 30 minute să fiarbă încet, să pătrundă vinul carnea şi să se rumenească.

Cartofii îi spălăm şi îi punem la fiert în apă cu un praf de sare, dar fără să le curăţăm coaja. Când furculiţa intră în cartofi, oprim focul şi lăsăm cartofii într-un bol să se răcească. Când s-au răcit îi curăţăm de coajă şi îi rumenim într-o tigaie până prind crustă aurie.

Tocăm varza mărunt şi o frecăm bine în mâini, cu sare, să se înmoaie şi sa devină suculentă ( varza roşie este mai tare decât varza albă). Astfel, nu mai suntem nevoiţi să aşteptăm un timp mai lung pentru ca varza să se înmoaie şi să-şi lase sucul sub acţiunea sării. Preparăm un sos vinegretă din 3 linguriţe ulei de măsline, o linguriţă oţet, puţină sare şi piper măcinat. Uleiul şi oţetul trebuie să fie la temperatura camerei. Agităm acest amestec şi devine, repede, emulsie. Aşezonăm cu acest sos vinegretă, salata de varză roşie.

Scoatem carnea de fazan, rumenită, din ceaun şi o punem pe o farfurie plată, mai mare.Curăţăm căţeii de usturoi, îi zdrobim şi îi punem într-un bol împreună cu pătrunjelul proaspăt, tocat. Adăugăm 2-3 linguri din zeama ce a rămas în ceaun şi omogenizăm în bol.Turnăm acest mujdei peste carnea aşezată pe platou, adăugăm cartofii aurii şi salata de varză.

Prepararea în acest fel a fazanului nici nu ştiu dacă este reţetă, ţinând cont de simplitatea ei. Cert este că fazanul, fară să-l fi ţinut la fezandat, este foarte gustos, moale şi suculent şi nu opune nici o rezistenţă.

Să fiţi sănătoşi!

Tocanita moldoveneasca. In ulcica de pamant

October 29, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Spune datina noastră ca masa trebuie să stea sub icoane, la răsărit, sa fie acoperită cu faţă de masă alba şi pe masă să fie pâine şi sare, să nu fie goală. Şi o vorbă care străbate atăta amar de vreme, ca să-şi merite numele de datina, nu poate fi decât adevărată. Altfel, de unde Moldova ar fi adus atâtea bunătaţi pe masa românilor dacă nu ar fi avut mulţi, înapoi in vreme, masa sub icoane. Această tocanita moldoveneasca, gătită în vas de pământ căpăcit cu aluat a fost adusă astfel…

Ingrediente reteta de tocanita moldoveneasca :

1 kg muşchi de porc sau viţel
1 kg cartofi
2 cepe
2 morcovi
2 ardei graşi roşii
1 căpăţână usturoi
o ceşcuţă bulion
pătrunjel verde, piper măcinat, foi de dafin, sare, ulei pentru prăjit

Pentru aluat- la fel ca la pâine

o cana faină
1 ou
apă călduţă, sare

Preparare:

1. Ceapa se taie fideluţă şi se căleşte într-o tigaie cu 2 linguri de ulei. Când ceapa devine sticloasă se adaugă carnea tăiată bucaţi potrivite, cât o îmbucătură, să se rumenească puţin. Când s-au călit, punem ceapa şi carnea într-un bol, să aştepte.

2. Cartofii îi curăţăm şi îi tăiem sferturi. Punem, din nou, ulei în tigaie şi prăjim uşor cartofii. Îi lăsăm şi pe aceştia să aştepte, intr-un vas.

3. Tăiem morcovii rondele şi ardeiul gras cubuleţe şi de asemenea, îi călim. Când s-au călit uşor, punem peste ardei şi morcovi ceşcuţa cu bulion, două foi de dafin şi mai lăsăm 5 minute la foc încet.

4. Intr-un vas de pământ cu gura mai mică- vezi foto- (asemănător unei oale de pamânt ci nu cu gura larga ca la cratiţă. Se poate găti şi într-un vas mai mic de Jena) se pun cartofii semiprăjiţi, peste ei carnea cu ceapa călită şi, la final, ultimul strat format din ardei, morcovi şi bulion. Toate se scaldă cu o cană de apă călduţă (ar fi mai bine supă, dacă este) dar care să nu înece şi să depăsescă ultimul strat de ardei şi morcov. Dam un praf de sare.

5. Se pune capac şi se bagă la cuptor, la foc încet, pentru aproape o oră şi jumătate (se verifică dacă a scăzut zeama şi dacă carnea e bine făcută). Intre timp, se curăţă usturoiul şi se taie felii. Se pot pune şi alte condimente- cimbru, boia, maghiran, etc.- după gustul fiecăruia. Când s-a gatit carnea, se scoate ulcica de la cuptor, se ia capacul, se adaugă usturoiul şi piperul măcinat şi se acopera gura vasului cu aluat (gen tortillas) întins cu sucitorul, modelând-ul pe gura vasului. Se introduce din nou la cuptor pentru 5-10minute, pana se rumeneste capacul de aluat (se va mula etanş pe gura vasului).

Se scoate şi se lasă 5 minute. Cănd rupeţi aluatul copt trebuie să fiţi atenţi la aburi deoarece aluatul nu permite vasului să respire. După ce înlăturaţi aluatul, aromaţi tocanita moldovenească cu pătrunjel tocat proaspat.

Dacă aveti posibilitatea, respectiv accesul la un cuptor mai mare şi 4-5 străchini sau ulcele de pământ, puteţi prepara tocăniţa într-un vas roman mai mare şi când este gata formaţi porţii în ulcele de ceramică pe care le acoperiţi cu aluat şi le daţi la cuptor. Fiecare mesean primeşte câte o ulcică acoperită cu aluat rumen pe care se aşează o lipioară caldă sau o turtă rumenita pe plita sau in ceaun. La un restaurant tocanita moldoveneasca, servita astfel, ar fi cu siguranță un succes.

Să fiți bine!