Este ceva timp de când nu am mai mâncat bureţi dat fiind faptul că nu am mai cotrobăit după ei, prin pădure, de când eram dănac. Nu trecea vară, când îmi petreceam vacanţele la bunici, să nu mănânc ciulama de bureti, ciorbă sau tocăniţa. Erau ceva comun, nu li se acorda mare atenţie, intrau în fireasca varietate a mâncarurilor ţărăneşti preparate cu dezlegare de la natură. Îşi iţeau micile pălării, cam după orice ploicică, mai ales în perdelele de salcâm. Pe mine, dacă eram în zonă, mă punea bunică-mea să-i culeg şi îmi aduc aminte că, pe undeva, treaba asta mă enerva, pentru că bureţii sunt mici, sporesc greu în traistă şi necesită răbdare la cules. Azi, sunt mai răbdător şi îngăduitor cu ei, pentru că îi vad cu ochii unui pofticios care, întâmplător, mai zăpăceşte şi coada tigăii. De dimineaţă, când, conform rutinei, am făcut rondul prin piaţă, găsii bureţii la o măicuţă: 4 franci punga. Îi făcui ciulama. Condimentai cu perfectul simplu “făcui” deoarece şi ciulamaua de bureţi de rouă este simplă şi perfectă!
Necesar ciulama de bureti
- 1 kg bureţi de rouă
- 400 gr smântână dulce
- 1 fir ceapă verde
- 1 fir usturoi verde
- 2-3 căţei usturoi
- 1 legătură mare de mărar
- sare, piper
- ulei sau unt
Preparare:
1. Spălăm bine bureţii în apă rece, înlăturăm eventualele fire şi firişoare de iarbă şi îi punem într-o strecurătoare mare să se scurgă cât mai bine apa. Dacă la ciupecile mari poţi evita spălarea şi să le cureţi cu un prosop curat, la bureţi nu prea ai ce face şi trebuie să-i treci prin apă pentru a elimina firele de nisip. Drept urmare, bureţii o să absoarbă puţină apă.
2. Tăiem rondele ceapa şi usturoiul verde. Încingem o tigaie mai mare şi călim puţin ceapa şi usturoiul, în două linguri de ulei sau în unt.
3. Adăugăm bureţii şi amestecăm. Dăm un praf de sare. Pe măsură ce scad o să lase apă. Îi ţinem pe foc pănă se evaporă apa şi începe călirea.
4. După ce apa s-a evaporat şi bureţii s-au gătit, adăugăm smântăna. Amestecăm, şi mai ţinem 1 minut pe foc.
5. Imediat, punem căţeii de usturoi feliaţi şi mărarul tocat. Mărarul face treabă bună şi trebuie din abundenţă. Dăm un praf de piper. Gustăm şi dacă mai este nevoie, potrivim de sare. Oprim focul şi punem capac pe tigaie.
Preparăm mămăliga cu care vom însoţi ciulamaua. Servim la masă, ciulamaua şi mămăliga, calde.
Să fiţi bine!










Buna seara.
Trebuie sa recunosc, urmaresc si gatesc retele Dvs. de f. mult timp, dar abia acum indraznesc sa postez.
Am o intrebare: buretii de roua sunt ghebe (sau opintici, cum li se mai zice)? Eu asa ii vad dupa poze, negatiti si gatiti.
Am in congelator si tare m-ar impinge pofta si pacatul la asa ceva.
De fapt am 2 intrebari. Cea de-a 2-a: pot folosi iaurt de casa in loc de smantana? Eu il fac (:) si are gustul si consistenta ….wow (ma laud>>) (l-am folosit la dres bors de loboda, am garnisit sarmalute in foi de vita, eu zic ca merge).
Multumesc anticipat.
Sanatate si retete cu inspiratie (ca si pana acum).
Monica
Buna Monica,
1. Buretii de roua se aseamana, dar nu sunt ghebe. Ghebele cresc pe arbori si arbusti, adica paraziteaza lemnul. Se aseamana foarte mult la infatisare, dar ghebele sunt mai carnoase (buretii sunt mai fragili) si cu un gust mai pronuntat. Buretii de roua apar in genere in locuri cu umezeala, in lunci sau printre arbori, dar nu pe arbori. Ghebele sunt de obicei grupate, ca un buchet, pe cand buretii de roua sunt mai rasleti.
2. Poti prepara o ciulama gustoasa din ghebe. Nu am folosit niciodata iaurtul la ciulama, dar se prea poate sa mearga. Depinde de gust si gusturi. Iaurtul este mai acrisor, Eventual il pui in mancare la final, pentru a evita cat de cat schimbarea radicala a consistentei. S-ar putea sa devina prea lichid. Am vazut ciulama de pui cu iaurt dar avea in componenta si putina faina, sa o lege. Pentru dres ciorba sau la garnisit sarmale el merge de minune, echilibrand si inviorand gustul tocmai prin faptul ca este mai acrisor. Cred ca va fi putin mai acrisoara, dar buna daca iti place acest gust. Daca iaurtul ar fi gras (gen Cedra de bivolita) cu siguranta ca rezultatul ar fi OK
3 Chiar te rog să “indraznesti” mai des sa postezi