• Skip to primary navigation
  • Skip to main content
  • Skip to primary sidebar
Papamond

Papamond

  • Categorii
    • Aluaturi
    • Aperitive
    • Gem si dulceata
    • Mancaruri cu carne
    • Mancaruri cu legume fara carne
    • Mezeluri
    • Muraturi si conserve
    • Paste si pizza
    • Salate
    • Sosuri
    • Supe si ciorbe
    • Desert
  • Ingrediente
    • Pui
    • Curcan
    • Porc
    • Vita
    • Miel si ied
    • Rata si gasca
    • Peste, scoici, melci
    • Cartofi
    • Fasole
    • Mazare
    • Orez
    • Varza
    • Vinete
    • Loboda, leurda si altele
    • Fructe
    • Oua
    • Branza
    • Ciupeci
  • Bucataria romaneasca
    • Ardeal
    • Banat
    • Dobrogea
    • Moldova
    • Muntenia
    • Oltenia
  • Bucatarie internationala
    • Americana
    • Asiatica
    • Europeana
    • Orientala
  • Sarbatori
    • Craciun
    • Pasti
  • Altele
    • Articole
    • Cum se face?
    • Retete cu sos
    • Retete de post
    • Retete ieftine
    • Retete la cuptor
    • Retete rapide
    • Retete simple

legume

Pulpe de rata cu legume stir-fry şi cartofi aurii

November 30, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Afară este cenuşiu şi cade o ploaie mocănească care te cheamă la somn şi vis şi mai puţin la îndeletniciri de bucătărie. Dar, aşa cum nu a reuşit, mult mai înţeleptul Efendi Nastratin Hogea, să se dezveţe de mâncat, nu văd cum aş putea evita eu, cu toată ploaia mocănească, coada tigăii. Găsesc ceva legume , două pulpe de rata şi câţiva cartofi.  Dacă, luate fiecare în parte, sunt bune, de ce nu ar fi,  cel puţin logic, luate şi împreună. Aşa că am pus împreună pulpe de rata cu legume stir-fry şi cartofi aurii şi am preparat o struţo-cămilă a la Cantemir cu care mi-am potolit foamea …

Pulpe de rata cu legume stir-fry şi cartofi aurii

Ingrediente necesare reteta pulpe de rata cu legume si cartofi:

  • 2 pulpe rata
  • 3 ardei graşi – verde, roşu, galben
  • 1 morcov
  • un pumn mazăre
  • un pumn fasole verde
  • 2 fire ceapă verde
  • 5-6 cartofi mai micuţi, cam cât o nucă
  • 2 linguri sos de soia
  • 1 legătură pătrunje
  • ghimbir, usturoi, piper, sare, ulei pentru prăjit

Pulpe de rata cu legume si cartofi

Preparare:

Am aşezat un bol cu apă în mijlocul unei oale în care am pus de asemenea apă, astfel încât să nu depăşească marginea bolului. Pe bol am aşezat o farfurie pe care am pus pulpele de rata. Am pus oala pe foc încet să fiarbă domol şi carnea să se inmoaie în aburi, ramânând astfel fragedă şi suculentă ( am procedat ca si aici -foto). Am lăsat oala pe foc o oră şi am mai completat cu apă când a fost cazul. Pe pulpe se pot pune ierburi aromatice şi condimente după pofta fiecăruia.

Între  timp, într-un alt vas am pus cartofii la fiert, în coajă. I-am fiert 20 minute şi i-am scos pe o farfurie să se răcească.

 pulpe de rata cu legume

Stir-fry este o tehnică asiatică de a pregăti legumele sau carnea, la foc iute, în wok ( sau o tigaie mare ) ce potenţează gustul acestora, păstrându-le o aromă fresh. Curaţăm ardeii de cotoare şi seminţe şi îi tăiem pe lung, fâşii. Procedăm la fel cu morcovul, îl curăţăm, îl tăiem gen spaghetti. Ceapa verde o mărunţim în bucăţi de 2 cm.

Pulpe de rata cu legume

Am încins bine wok-ul, am pus o lingură de ulei, o lingură cu vârf de ghimbir tocat mărunt şi 3-4 căţei de usturoi mărunţiţi. La început punem legumele mai tari, respectiv morcovul şi ardeiul. Amestecăm tot timpul cu o paletă de lemn sau prin agitarea wok-ului. Peste doua minute punem mazărea şi fasolea verde. Amestecăm în continuare şi peste alt minut adăugăm ceapa verde. Mai ţinem 2 minute pe foc amestecând şi punem 2 linguri de sos de soia, lăsăm câteva secunde să înceapă să fiarbă sosul şi presărăm piper proaspăt măcinat şi sare după gust. Legumele trebuie să rămână al dente ci nu să se facă terci. Oprim focul şi punem un capac pe wok. Căteodată, când ştiu că mănânc numai eu sau nu am comentarii în casă referitoare la condimente, mai arunc în wok şi doi ardei iuţi, micuţi.

Pulpe de rata cu legume la wok si cartofi aurii

Cartofii care între timp sau răcit, îi curăţăm uşor de coajă şi îi prăjim întregi, într-o tigaie până devin aurii. Dacă aveţi crenguţe de cimbru sau cimbrişor, puteţi arunca peste cartofi în tigae. Cimbrişorul se mai numeşte popular şi tămâiţă sau iarba cucului, este puternic aromat şi spre deosebire de cimbru de gradină, este uşor iute. Când s-au rumenit îi punem într-un bol şi presăram peste ei verdeaţă, mărar sau pătrunjel (eu, pătrunjel am avut) sare după gust şi dacă doriţi piper. Cartofii preparaţi astfel sunt mai sănătoşi decât cei prăjiţi în totalitate pentru că absorb mai puţin ulei.

Pulpele gata fragezite de aburi le rumenim în tigaie, pe ambele parţi, până prind o crustă crocantă rumenă. Astfel avem legume al dente, aromate puternic de ghimbir şi usturoi, pulpe de raţă rumenite, moi şi suculente şi care nu s-au îmbibat cu ulei şi cartofi aurii. Îmi place foarte mult şi asocierea dintre pulpe de rata şi risotto cu ciuperci.

Să fiţi sănătoşi!

pulpe de rata cu legume

Filed Under: Bucataria asiatica, Categorii retete, Retete cu cartofi, Retete de mancaruri cu carne Tagged With: ardei gras, cartofi aurii, ghimbir, legume, legume stir-fry, pulpe de rata

Fazan la ceaun cu cartofi aurii si varza rosie

November 23, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Carnea de vânat, preparată cum trebuie, îţi poate aduce satisfacţii culinare deosebite şi inedite în raport cu gusturile obişnuite ale zilei. Tot ce este extras direct din natură vine cu avantajele conferite de o ” facere competentă”, fără intervenţia umană, vine cu sănătate, cu vigoare, cu gust şi cu o simplitate, întotdeauna, specifică prezenţei calităţii intrinseci. În privinţa fazanului, nu este obligatorie supunerea acestuia unui proces de fezandare, să atârni pasărea la loc aerisit nu ştiu câte zile (de la tătari vine obiceiul) , aşa cum se exprimă păreri că ar fi obligatoriu. Este valabil şi pentru potârnichi sau prepeliţe.  Francezii practică mult, la fazan, acesta fezandare la ” straşina casei” dar care nu este obligatorie. Aceste păsări se pot prepara şi sunt foarte fragede şi gustoase şi fără fezandare. Eventual se pot marina pentru potenţarea gustului, după ce le jumuliţi penele sau, dacă vreţi, jupuiţi pielea cu pene cu tot. Despre fazanul meu, vă pot spune că am intenţionat să-i păstrez pielea şi a trebuit să muncesc ceva timp să înlătur tot puful, rezultatul fiind vizibil: un fazan rupt în coate şi zdrenţuit, dar numai bun pentru o reteta de fazan la ceaun.

fazan la ceaun cu cartofi copti si varza rosie

Necesar reteta fazan la ceaun cu cartofi si varza rosie:

  • 1 fazan
  • 1 păstărnac
  • 1 morcov mare
  • 1 rădăcină pătrunjel
  • 1 rădăcină ţelină
  • 1 ceapa
  • 1 pahar vin alb sec
  • 2-3 căţei de usturoi
  • câteva fire de pătrunjel proaspăt
  • piper boabe, foi de dafin, sare

Garnitură:

  • 5-6 cartofi
  • ulei de prăjit pentru rumenit cartofii

Salată:

  • 1 varză roşie
  • ulei de măsline
  • oţet – pentru salată

fazan la ceaun cu cartofi copti si varza rosie

Preparare fazan:

Curăţăm rădăcinoasele şi le tăiem rondele. Le punem în ceaun împreună cu boabe de piper şi 2-3 foi de dafin.

fazan la ceaun

Aşezăm fazanul în ceaun şi îl acoperim cu apă. Lăsăm să fiarbă la foc încet astfel încât în ceaun să mai rămână zeamă de 2 degete.

fazan la ceaun

După ce a fiert fazanul îl scoatem pe un tocător şi îl porţionăm. Repunem bucăţile de carne înapoi în ceaun, adăugăm paharul de vin alb sec, un praf de sare şi băgăm ceaunul la cuptor pentru maxim 30 minute să fiarbă încet, să pătrundă vinul carnea şi să se rumenească.

Cartofii îi spălăm şi îi punem la fiert în apă cu un praf de sare, dar fără să le curăţăm coaja. Când furculiţa intră în cartofi, oprim focul şi lăsăm cartofii într-un bol să se răcească. Când s-au răcit îi curăţăm de coajă şi îi rumenim într-o tigaie până prind crustă aurie.

fazan cu cartofi aurii si varza rosie

Tocăm varza mărunt şi o frecăm bine în mâini, cu sare, să se înmoaie şi sa devină suculentă ( varza roşie este mai tare decât varza albă). Astfel, nu mai suntem nevoiţi să aşteptăm un timp mai lung pentru ca varza să se înmoaie şi să-şi lase sucul sub acţiunea sării. Preparăm un sos vinegretă din 3 linguriţe ulei de măsline, o linguriţă oţet, puţină sare şi piper măcinat. Uleiul şi oţetul trebuie să fie la temperatura camerei. Agităm acest amestec şi devine, repede, emulsie. Aşezonăm cu acest sos vinegretă, salata de varză roşie.

Scoatem carnea de fazan, rumenită, din ceaun şi o punem pe o farfurie plată, mai mare.Curăţăm căţeii de usturoi, îi zdrobim şi îi punem într-un bol împreună cu pătrunjelul proaspăt, tocat. Adăugăm 2-3 linguri din zeama ce a rămas în ceaun şi omogenizăm în bol.Turnăm acest mujdei peste carnea aşezată pe platou, adăugăm cartofii aurii şi salata de varză.

fazan la ceaun cu cartofi copti si varza rosie

Prepararea în acest fel a fazanului nici nu ştiu dacă este reţetă, ţinând cont de simplitatea ei. Cert este că fazanul, fară să-l fi ţinut la fezandat, este foarte gustos, moale şi suculent şi nu opune nici o rezistenţă.

Să fiţi sănătoşi!

Fazan cu cartofi aurii si varza rosie

Filed Under: Categorii retete, Retete cu cartofi, Retete cu varza, Retete de mancaruri cu carne Tagged With: cartofi aurii, fazan, legume, salata, varza rosie

Ciorba radauteana

July 19, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Ingrediente ciorba radauteana:

  • pieptul si pulpele de la un pui
  • 1 telina
  • 2 morcovi
  • 1 ceapa
  • 1 ardei capia rosu
  • 6 catei de usturoi
  • 300 g smantana
  • 2 oua
  • sare, piper, foi de dafin, patrunjel verde
Ingrediente ciorba radauteana
Ingrediente ciorba radauteana

Punem pieptul de  pui si pulpele la fiert cu foi de dafin si piper. Spalam, curatam legumele si le portionam – telina in sferturi, morcovii daca sunt mari ii injumatatim, ceapa intreaga, ardeiul capia injumatatit- si le adaugam la fiert.  Fierbem totul pana cand carnea se desprinde usor de pe oase. Strecuram supa, scoatem ingredientele si le lasam putin sa se raceasca astfel incat sa poata fi prelucrate fara sa ne frigem. Carnea racita o desprindem de oase si o taiem fasii.

Ingrediente ciorba radauteana
Carnea fiarta o taiem fasii, feliem morcovul fiert si taiem cubulete ardeiul capia

In privinta legumelor avem mai multe variante:

  1. putem pasa in totalitate sau numai in parte legumele, respectiv feliem morcovul si ardeiul capia si pasam telina si ceapa si le adaugam la supa.
  2. feliem o parte din legume cum ar fi morcovul si ardeiul capia si le reintroducem in supa iar altele: ceapa si telina fiarta, le eliminam definitiv.
  3. odata ce si-au lasat gustul in supa pot fi eliminate toate legumele.

Eu am renuntat la ceapa  si am pastrat morcovul, telina si ardeiul kapia, pe care le-am feliat si taiat cubulete. Punem din nou supa in oala, adaugam fasiile de carne, morcovul, telina si capia si o mai dam intr-un clocot dupa care stingem focul si o lasam sa se racoreasca 5 minute. Intr-un bol batem bine ouale si le amestecam cu smantana. Luam cu polonicul supa si punem in bol amestecand bine sa se omogenizeze si adaugam amestecul in oala cu supa. Curatam catei de usturoi, ii pasam bine si ii adaugam in oala. Ornam cu patrunjel verde, tocat fin. Prefer sa nu pun otet direct in ciorba si o acresc atunci cand o servesc. Se serveste fierbinte la fel ca ciorba de burta, cu ardei iute, smantana sau hrean ras in otet.

PS. In privinta legumelor folosite la ciorba radauteana exista o paleta mai mare de posibilitati respectiv se poate completa cu pastarnac, radacina de patrunjel, cartofi, praz, etc.  La liezon-ul preparat din oua si smantana se poate adauga si faina.

Sa aveti pofta!

ciorba radauteana

 

 

Filed Under: Categorii retete, Retete cu carne de pui, Retete de supe si ciorbe, Retete din Moldova Tagged With: Bucovina, ciorba, legume, pui, radauteana, smantana

Despre ceapa

June 25, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Nu exista nici o parere concludenta cu privire la locatia exacta si data aparitiei cepei. Multi arheologi, botanisti, si istorici cred despre ceapa ca aliment ca isi are originea în Asia Centrala. Alte studii sugereaza ca a fost cultivata pentru prima data în Iran si Pakistan. Se presupune ca predecesorii nostri au descoperit si au început sa manânce ceapa salbatica foarte devreme – cu mult înainte ca agricultura sa fi fost inventata.

Cei mai multi cercetatori sunt de acord ca ceapa a fost cultivata cu 5000 de ani sau mai mult in urma. Ceapa a crescut salbatic în diferite regiuni, a fost, probabil, consumata de mii de ani si domesticita simultan peste tot în lume. Cultivarea cepei este una dintre cele mai vechi activitati agricole, deoarece aceasta a fost mai putin perisabila decât alte alimente, a fost usor transportabila, usor de cultivat  într-o varietate mare de soluri si climate. Ceapa a crescut în gradinile din China înca de acum 5000 de ani si se face referire la ceapa în unele dintre cele mai vechi scrieri din India, Vedele. În Egipt, ceapa a fost mentionata în perioada primei dinastii a Egiptului antic, circa 3200 î.Hr. si apare în picturile din morminte, inscriptiile si documentele de la acel moment. Unele picturi descriu atat ceapa uscata cat si cea verde pe mesele de la petrecerile egiptenilor.
Dintre toate alimentele din regnul vegetal, aceasta leguma a stabilit recordul pentru cea mai frecventa aparitie în arta egipteana antica. Aceasta nu este de mirare, devreme ce a fost alimentul de baza al saracilor alaturi de paine si bere. Arheologii au descoperit cepe mici în orbitele  ochilor la mumia regelui Ramses al IV-care a murit în 1160 î.Hr. Pentru egipteni, ceapa, cu straturi sale concentrice, a reprezentat viata vesnica si a fost îngropata cu fiecare dintre faraoni.

Ceapa rosie, alba si galbena

Ceapa pictata apare pe zidurile interioare ale piramidelor si în morminte,  egiptologi sustinand  ca ceapa a fost utilizata, deoarece se credea ca mirosul ei puternic si/sau puterile ei magice ar putea determina morti sa respire din nou. Alti egiptologi cred ca a fost folosita din cauza ca s-au cunoscut calitatile antiseptice puternice ale cepei si care, intr-un mod magic, ar fi la îndemâna faraonilor în viata de apoi.
Ceapa a fost consumata si de catre israeliti conform Bibliei. În Numeri 11:5, copiii lui Israel deplâng alimentatia proasta din timpul Exod-ului,  prin desert: “Ne amintim de peste, pe care il mâncam în Egipt în mod liber, de castraveti si de pepeni si prazul si ceapa si usturoiul.”
În India, înca din secolul al saselea, celebrul tratat medical Charaka – Sanhita sarbatoreste ceapa ca medicament – diuretica, buna pentru digestie, inima, ochii si articulatii.
De asemenea, Dioscoride, un medic grec din secolul I d. Hr., a remarcat mai multe utilizari medicinale ale cepei. Grecii au folosit ceapa pentru a întari sportivii pentru Jocurile Olimpice. Înainte de concurs, sportivii consumau kilograme de ceapa, beau suc de ceapa si isi frecau trupul cu ceapa.
Bogatii au gasit mirosul cepei drept dezgustator. În ciuda atitudinii lor negative, însa, aceasta leguma “mirositoare” a fost cultivata în gradinile regilor de la 2100 î.Hr. la 716 î.Hr. de la Ur la Babilon.
Din istoria antica pâna în secolul al 19-lea, ceapa a fost retrogradata ca hrana pentru saraci. Codul lui Hammurabi, cunoscut sub numele de legea veche din Mesopotamia, prezenta mare interes pentru cei nevoiasi, oferindu-le o ratie lunara de paine si ceapa, ce reprezentau componentele de baza  din dieta taranului.
Despre ceapa se considera ca a jucat un rol interesant si in timpul perioadei lui Alexandru cel Mare care considera ca puterea armatelor sale vine si din ce manaca soldatii, astfel ca ii alimenta cu ceapa pentru a le spori curajul.
Romanii mancau ceapa în mod regulat si luau provizii de ceapa in calatoriile lor in provinciile din Anglia si Germania. Pliniu cel Batrân, a scris de ceapa si varza si a catalogat credintele romane cu privire la eficacitatea cepei in a vindeca insomniile, ranile cavitatii bucale, muscaturile de caine, durerilor de dinti si dizenteria.
Totusi, asa cum ne transmite Apicius, autorul unei carti de bucate din Roma Imperiala, în bucataria celor bogati, ceapa era folosita  doar pentru a da aroma sosurilor. Pentru populatia obisnuita a Romei, frecvent ziua incepea  cu o portie copioasa de ceapa cruda pe pâine. In orasul Pompei furnizorii de ceapa au fost respinsi de breslele furnizorilor de fructe si legume, fiind considerati inferiori si au fost nevoiti sa-si infinteze bresla lor.

Ceapa salbatica

Din primul secol d.Hr., Roma a inceput sa dezvolte un respect sanatos pentru ceapa, dovada fiind si lucrarile de arta ce prezinta ceapa, mai ales din timpul imparatului Traian.
Prin Evul Mediu, cele trei legume principale ale bucatariei europene au fost fasole, varza si ceapa. În plus, pentru a servi drept un aliment atât pentru cei saraci cat si pentru cei bogati, ceapa se prescria de catre doctori pentru dureri de cap, muscaturi de sarpe si impotriva pierderii parului. In fapt, ceapa a fost atât de apreciata incat imparatul Carol cel Mare al Imperiului franc (carolingian) a ordonat ca ceapa sa fie plantata in gradina sa.
Siruri impletite de ceapa erau acceptate ca plata pentru utilizarea terenurilor. Ceapa avea  si intrebuintari mai ciudate cum ar fi plata chiriei in kg de ceapa sau ca dar de nunta.
La a doua sa calatorie  în Haiti în timpul perioadei  1493 – 1494, Columb a dus soiurile de ceapa si în Lumea Noua. Desi existau soiuri de ceapa salbatica indigena ce cresteau în America, nu se comparau cu aroma intensa a noului soi din Europa. Indienii au adoptat rapid acesta ceapa noua cu mare entuziasm, dar mai ales sau bucurat de usturoiul adus de europeni.
Orasul Chicago, o regiune in care crestea ceapa salbatica din abundenta, a primit numele de la cuvântul indian “shikaakwa”care a descris mirosul de ceapa din zona.
Daca nu ar fi fost ceapa, razboiul civil american s-ar fi putut desfasura în mod diferit. Generalului Ulysses S. Grant, care a condus fortele Uniunii, a trimis o nota la Ministerului de Razboi  in care scria, “Eu nu voi muta trupele mele fara ceapa.” si a primit imediat trei carute de ceapa. Sucul de ceapa era folosit ca medicament pentru a vindeca ranile soldatilor.

In 1975 cea mai mare ceapa din lume cantarea 2,2 kilograme, iar zece ani mai tarziu leguma record avea cu un kilogram mai mult. In 1995, s-a cultivat o ceapa de 7 kilograme si jumatate, iar in prezent recordul este de aproape 8 kilograme. Foto By amandabhslater

Folclor despre ceapa:
O veche legenda din Turcia ne spune ca, atunci când Satan a fost aruncat din cer, usturoiul a  încoltit în locul în care el a pus piciorul stâng, iar ceapa a crescut în locul in care el a pus piciorul drept.
Când ciuma a  cuprins toata Europa de Est, oamenii au crezut ca este cauzata de spirite rele, si foloseau ceapa si usturoi sa alunge aceste spirite.
Este cunoscut faptul ca oamenii agatau fire de ceapa si usturoi la usile si ferestrele lor, si chiar si în jurul gâtului pentru a tine vampirii departe.

Utilizarea in medicina:
În secolul al VI-a in India, ceapa era  folosita ca diuretic. Era, de asemenea, considerata benefica pentru inima, ochii, si articulatii.
In medicina chineza, ceapa era utilizata pentru a calma ficatul, umezi intestinele, la bolile de plamani, pentru constipatie, pentru scaderea tensiunii arteriale, precum si pentru vindecarea ranilor sau ulceratii ale pielii. Ceapa de primavara  sau ceapa verde, era folosita pentru a induce transpiratie. O reteta pentru raceala comuna consta in 20 de fire de ceapa verde, de primavara  fiearta cu orez si facuta terci. Se adauga un pic de otet si se manânca cald. Apoi, se învelea bolnavul în paturi pentru a transpira. In timpurile coloniale in SUA, feliile de ceapa salbatica, erau considerate leac pentru pojar.
Studiile medicale actuale au aratat ca ceapa este eficace în reducerea colesterolului LDL “colesterol rau” în timp ce creste HDL, “colesterolul bun”. În plus, ceapa ucide bacteriile infectioase, ajuta la controlul zaharului din sange, este de ajutor în dizolvarea cheagurilor de sange  si ajuta la prevenirea cancerului.
S-a descoperit ca ceapa galbena si rosie, contine quercetin, un antioxidant puternic, care actioneaza ca un agent anti-cancer, pentru blocarea formarii celulelor canceroase. Consumul regulat de ceapa asigura suficient antioxidant quercetin pentru a oferi protectie impotriva cancerului. De mentionat ca ceapa alba, intalnita si prin pietele noaste, nu contine acest antioxidant.
Suferinzi de astm pot beneficia, de asemenea, de calitatile cepei, deoarece cercetatorii au descoperit un compus de sulf continut de ceapa, care poate preveni reactia în lant biochimica care duce la atacurile de astm.
Seleniul, un mineral gasit în ceapa si usturoi, s-a demonstrat, de asemenea, ca fiind anti-cancerigen.

Beneficiile nutritionale:
Ceapa este un puternic anti-septic, care este bogat în vitaminele A, B si C. Este o sursa puternica de acid folic, calciu, fosfor, magneziu, crom, fier si fibre.

Anemia: Continutul ridicat de fier din ceapa este benefic pentru tratarea anemiei.
Anti-coagulant: Doar prin consumul unei jumatati de ceapa cruda pe zi se poate reduce semnificativ colesterolul si ajuta la prevenirea atacurilor de cord.
Anti-inflamator: Agentii anti-inflamatorii din ceapa sunt utili în reducerea simptomelor de boli inflamatorii, cum ar fi artrita si guta.
Anti-septic: Lupta cu infectiile provocate de bacterii, inclusiv E. coli si Salmonella, si este eficienta impotriva tuberculozei si infectiilor tractului urinar, cum ar fi cistita.
Tensiunii arteriale: Fie ca o mâncati cruda sau fiearta, ceapa ajuta la scaderea tensiunii arteriale. De asemenea, subtiaza sangele, dizolva cheagurile de sange si  curata sângele de grasimi nesanatoase.
Colesterol: O jumatate de ceapa cruda mancata, zi de zi contribuie semnificativ la corectarea trombozei, scaderea colesterolului LDL si previne atacurile de cord.
Cancerul de colon: Fructo-oligozaharide din ceapa stimuleaza cresterea bacteriilor bune din colon si ajuta la reducerea riscului de a dezvolta tumori la nivelul colonului.
Constipatie si flatulenta: Folosirea cepei din belsug în bucatarie ajuta la ameliorarea constipatiei cronice si flatulentei.
Diabet: Cromul din ceapa ajuta celulele, la diabetici, pentru a raspunde în mod adecvat si reduce nivelul de insulina si îmbunatateste toleranta la glucoza.
Tulburari ale urechii: În unele culturi, vata de bumbac este inmuiata in suc de ceapa si se pune in ureche pentru a videca bolile de ureche.
Caderea parului: Un studiu a aratat ca daca sucul de ceapa se aplica pe scalp de doua ori pe saptamana timp de 2 luni va determina regenerarea parului. Categoric acest tratament costa mult mai putin decat alte solutii mai complexe.
Intareste sistemul  imunitar: Iuteala din ceapa creste circulatia sângelui si provoaca transpiratie. Utila, în vreme rece pentru a îndeparta infectiile, pentru a reduce febra si a transpira in caz de raceala sau gripa.
Osteoporoza: Un compus a fost recent identificat în ceapa, care împiedica avansarea osteoporozei. Deosebit de benefica pentru femeile care sunt la risc pentru osteoporoza,  ca urmare a  menopauzei.
Respiratorii: Se amesteca cantitati egale de suc de ceapa si miere si se ia 3-4 lingurite din acest amestec in fiecare zi. El ajuta la lichefierea mucusului si previne formarea ulterioara a acestuia. Aceasta este, de asemenea, una dintre cele mai bune masuri preventive împotriva racelilor comune.
Debilitate sexuala: Ceapa este un afrodiziac puternic si este al doilea dupa usturoi. Pentru aceasta, ceapa alba este cea mai eficienta.
Infectii ale tractului urinar: Fierbeti niste ceapa în apa, pâna ce jumatate din apa se evapora. Treceti prin sita fiertura, se lasa sa se raceasca si se bea. Proprietatile anti-bacteriene ajuta la ameliorarea senzatiei de arsura la urinare.

Prin urmare mancati orice tip de ceapa: ceapa galbena, alba sau rosie, praz, ceapa verde, arpagic fie in suc de ceapa, in sosuri , mancaruri  fie cruda, în salate!

Ceapa & grill

Surse:

Tanya J. Fell, Director of Public and Industry Relations,Onions Historically Healthy, National Onion Association, Greeley, Colorado

Eva Wilson, THE BENEFITS OF THE USE OF ONION  IN HERBAL PREPARATIONS

Zohary Daniel, Hopf  Maria (2000). Domestication of plants in the Old World (Third ed.) Oxford University

wikipedia.org

Filed Under: Articole Tagged With: ceapa, colesterolul, folclor, imunitar, ingrediente, legume, medicina, nutritionale

Ghiveci de legume cu carne de pui

June 22, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Provenit din cuvantul turcesc güveç, termenul de ghiveci folosit in bucataria noastra, defineste imaginatia fara limite pusa in slujba  simturilor organoleptice. Nu va sfiiti sa dati frau liber imaginatiei, garantia rezultatelor fiind asigurata de varietatea combinatiilor de legume si/sau carnuri ce onoreaza numele de ghiveci.

Ghiveci de legume cu carne de pui
Ghiveci de legume cu carne de pui

Ingrediente ghiveci:

carne de pui (pulpe si piept)

4-5 ciuperci

200 gr. orez

300 gr. teci fasole verde

1 vanata

1 dovlecel

4-5 cartofi

2-3 ardei gras

2 morcovi

3 cepe verzi si o ceapa uscata

1 capatana usturoi

3-4 rosii

patrunjel, leustean, marar

piper, boia, sare

Legume pentru ghiveci

Se curata, se spala bine carnea si se pune la fiert 30 minute. Se felieaza vanata si  dovlecelul si se prajesc feliile usor, pe ambele fete intr-o tigaie  cu putin ulei. Se spala bine orezul si se lasa intr-un bol cu apa. Se felieaza morcovii, se taie ardeiul, cartofii, ceapa verde, rosiile in bucati mai mari. Se curata si se taie pestisor ceapa uscata. Tecile se cu rata si se taie in doua, nu mai mici. Ciupercile se spala, se curata si se injumatatesc.

Pregatirea patului de dovlecei

Se formeaza un pat de felii dovlecei pe fundul vasului (cratitei). Avem rezultate mai bune daca folosim un vas de lut, roman.

Adaugam legume taiate si ciuperci

Se adauga legume taiate si ciuperci pana la jumatatea vasului. Totodata uniformizam peste legume cateii de usturoi, tocati marunt.

Adaugam orez, piper si boia

Se adauga jumatate din orez si un praf de piper, boia si sare ( dupa gustul fiecaruia). Se formeaza al doilea pat din feliile de vinete prajite. Se repeta ca si mai sus, adaugarea ultimelor legume, ciuperci si a orezului ramas. Se toaca marunt patrunjelul, leusteanul si mararul si se orneaza legumele.

Adaugam verdeata

Carnea fiarta se aseaza uniform peste legume si  supa rezultata se adauga pana se umple vasul pe jumatate. Punem un capac la  vas si bagam la cuptor 40-60 minute. In ultimele 10 minute, luam capacul vasului si lasam sa se rumeneasca carnea.

Ghiveci de legume cu carne de pui

Ghiveciul se serveste atat cald, cat si rece, cu ardei iute, ceapa, usturoi sau ceva acritura. Mancare de vara, ghiveciul permite sa folositi o diversitate larga de legume, asa ca daca aveti la indemana conopida, varza, gogosar nu ezitati in a le adauga la reteta. Daca va place sa mancati condimentat, tocati un ardei  iute.

Sa aveti pofta!

 

Filed Under: Categorii retete, Retete cu carne de pui, Retete de mancaruri cu carne, Retete la cuptor Tagged With: cuptor, ghiveci, legume, pui

Cartoful si peripetiile sale…

June 8, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

 

Varietate de cartofi

În limba româna, „cartof” deriva din germanul kartoffel, cuvânt care deriva prin intermediul limbii italiene din latinescul tuber („umflatura”).

Cartoful a fost cultivat în America de Sud cu trei pana la sapte mii de ani în urma, desi oamenii de stiinta cred ca ar fi crescut salbatic în regiune, inca de acum 13.000 de ani.
Potrivit Dr. Hector Flores, “locul cel mai probabil de origine al cartofilor este situat în Peru si Bolivia unde exista vestigii arheologice din anul 400 i.Hr. gasite pe malul Lacului Titicaca. Cronicarii timpurii spanioli – care foloseau cuvântul indian batata (cartofi dulci), ca nume pentru cartofi – au remarcat importanta tuberculilor in Imperiului Incas. Incasii au descoperit posibilitatea de pastrare a cartofilor in depozite prin deshidratarea si transformarea lor într-o substanta numita chuñu. Acest produs – chuñu– putea fi stocat si timp de 10 ani, oferind excelente asigurari pentru perioadele nefaste din punct de vedere agricol.

Cartofi salbatici- Peru

  by Arthur Chapman

Conchistadorii spanioli au întâlnit prima data cartofii atunci când au ajuns în Peru, în 1532  si au remarcat chuñu. Spaniolii au început treptat sa foloseasca cartofii la bordul navelor lor. Dupa sosirea cartofului în Spania în 1540, cateva familii de fermieri spanioli au început sa il cultive pe o scara mica, mai ales ca hrana pentru animale. Din Spania, la inceputul anilor 1600, cartofii au intrat in Italia, Austria, Belgia, Olanda, Franta, Elvetia, Anglia, Germania, Portugalia si Irlanda. Dar nu au avut o primire calduroasa. De-a lungul Europei, cartofii au fost priviti cu suspiciune, dezgust si teama. În general, considerati a fi improprii pentru consumul uman, au fost folositi doar ca nutret pentru animale. În nordul Europei, au fost în primul rând cultivati în gradinile botanice ca o noutate exotica. Chiar si taranii au refuzat sa manânce dintr-o planta care produce tuberculi urâti, diformi si care venea de la o civilizatie pagâna.

Piata cartofi

by Muy Yum

În cea mai mare parte a Europei, clasele superioare au vazut potentialul cartofului înaintea claselor de jos, mai superstitioase, si încurajarea de a începe cultivarea cartofului a venit de sus. În Anglia iubitoare de carne, fermieri si  lucratorii din orase considerau cartofii extrem de dezgustatori. În 1662, Royal Society recomanda cultivarea tuberculilor de catre guvernul englez si intreaga natiune, dar aceasta recomandare a avut un impact mic. Cartofii nu au devenit o materie prima in bucatarie, pâna când, în timpul penuriei alimentare asociate cu razboaiele revolutionare, guvernul englez a început sa încurajeze în mod oficial culturile de cartofi. În 1795, Consiliul Agriculturii a emis un document intitulat “Sugestii pentru cultivarea si utilizarea de cartofi”; acest lucru a fost urmat la scurt timp de editoriale pro-cartofi si retete de cartofi publicate in The Times. Treptat, clasele de jos au început sa urmeze exemplul claselor superioare. Un model similar a aparut peste Canalul Mânecii, în Tarile de Jos, Belgia si Franta. În timp ce cartoful a câstigat încet teren în estul Frantei acesta nu a atins acceptarea pe scara larga pâna la sfârsitul anilor 1700. Taranii au ramas circumspecti, în ciuda unui document  emis la 1771 de Faculté Paris, care atesta faptul ca nu este daunator acest aliment, ci benefic. Oamenii au început sa-si depaseasca dezgustul atunci când planta a primit sigiliul regal de omologare: Ludovic al XVI-lea a început sa poarte flori de cartofi la butoniera lui, iar Marie-Antoinette purta floare de cartofi mov în parul ei.

Cosul cu cartofi- Ulei pe panza de Vincent van Gogh, 1885

Frederic cel Mare al Prusiei a vazut potentialul cartofului pentru a hrani natiunea si a reduce pretul la pâine, dar s-a confruntat cu opozitia poporului împotriva acestor plante . Când el a emis un ordin in 1774 ca supusii sai sa cultive cartofi ca protectie împotriva foametei, orasul Kolberg a raspuns: “acesti tuberculi nu au nici miros, nici gust, nici chiar câinii nu ii vor mânca, atunci care este utilitatea lor pentru noi?” Frederik a incercat o abordare mai putin directa pentru a încuraja supusii sai sa înceapa cultivarea cartofului,  folosind un tertip de psihologie inversa: el a plantat un domeniu regal cu plante de cartof si a dispus sa fie pazit pentru a proteja acest domeniu de hoti. Taranii din apropierea domeniului au presupus ca este ceva de valoare devreme ce este bine pazit si se se strecurau pe domeniu si smulgeau plantele pentru a le cultiva in gradinile lor. Desigur, acest lucru a fost în întregime, în conformitate cu dorintele lui Frederick. În Imperiul Rus, Ecaterina cea Mare a ordonat supusilor ei sa înceapa sa cultive tuberculi, dar multi au ignorat acest ordin, fiind incurajati  in  acest refuz  si de catre Biserica Ortodoxa, care a sustinut ca planta ar fi  suspecta, deoarece nu a fost mentionata în Biblie. Cartofii nu au fost cultivati pe scara larga în Rusia pâna în 1850, atunci când Tarul Nicolae I a început sa puna în aplicare planul Ecaterinei.

Mancatorii de cartofi – Ulei pe panza-Vincent van Gogh, 1885

Peste Atlantic, tubercul a fost introdus pentru prima oara de colonisti în 1620 când guvernatorul britanic al Bahamas a trimis o cutie de tuberculi, cadou guvernatorului din Virginia. Cartoful nu a devenit larg acceptat pâna când nu a primit un sigiliu aristrocratic de aprobare de la Thomas Jefferson, care le-a servit oaspetilor de la Casa Alba, cartofi. Cartofii au dus la o explozie a natalitatii extraordinara oriunde au fost asimilati , în special în Europa, SUA si Imperiul Britanic. Înainte de 1800, dieta engleza consta în primul rând din carne, completata de pâine, unt si brânza. Legumele erau putin consumate, majoritatea  fiind considerate ca lipsite de valoare nutritiva si potential daunatoare. Acest punct de vedere a început sa se schimbe treptat la sfârsitul anilor 1700. Marile culturi roditoare si usurinta de preparare a cartofilor au facut din cartof o solutie evidenta la problemele alimentare din Anglia. Foametea din perioada Revolutiei franceze si a razboaielor napoleoniene, a încurajat atat Franta si aliatii ei cat si dusmani sai sa îmbratiseze tuberculi, astfel incat, pâna la sfârsitul razboaielor napoleoniene, în 1815, cartoful a devenit un aliment de baza în dieta majoritatii europenilor…..

 Nutritie

Cartofii sunt o sursa excelenta de fibre, sunt saraci in calorii si contin totodata vitamina C, vitamina B6, cupru si mangan. Cartofii contin, de asemenea, potasiu, care ajuta la compensarea continutului ridicat de sodiu din dieta. În plus,  fitonutrienti si proteinele din cartof au proprietati antioxidante. Cartoful furnizeaza amidon ( adica energie), o componenta esentiala a dietei.  De fapt, cartoful furnizeaza, singur, fiecare nutrient vital, cu exceptia calciului si vitaminei D.
Din pacate, majoritatea oamenilor mananca cartofii preparati sub forma de cartofi prajiti, chips-uri, pregatiti cu unt sau smantana. Chiar si cartofii copti sunt de multe ori încarcati in momentul prepararii cu grasimi, cum ar fi untul, smantana, branza topita si sunca. O astfel de preparare poate face din cartof un factor care duce la cresterea in greutate  si contribuie potential la un atac de cord. Daca se tine departe de grasimi ( unt, smantana, branza topita, sunca, etc) si de prajit, daca este preparat prin coacere sau fierbere, cartoful  are un continut caloric scazut si este extrem de sanatos, nu ingrasa si favorizeaza senzatia de satietate. Este aliment bogat in fibre, care ofera o protectie semnificativa impotriva bolilor cardiovasculare si a cancerului.

Beneficii pentru sanatate

Cresterea în greutate
Cartofii sunt bogati in carbohidrati si contin putine proteine. Acest lucru face din cartofi o dieta ideala pentru cei slabi si care doresc sa ia in  greutate. Vitaminele continute de cartofi, cum ar fi vitamina C si B-complex sunt de asemenea esentiale pentru absorbtia corecta a carbohidratilor. De aceea, cartoful a devenit o parte inevitabila a dietei pentru luptatorii Sumo.

Digestie
Cartoful este bogat in carbohidrati, astfel încât este usor de digerat si faciliteaza digestia. Aceste propietati fac din cartof o dieta buna pentru persoanele cu probleme de sanatate, copii si cei care au probleme cu digestia, deoarece organismul nu consuma multa energie pentru digerarea cartofului.

Sanatatea pielii
Vitamina C, complexul B si mineralele, cum ar fi potasiu, magneziu, fosfor si zinc sunt o sursa buna pentru îngrijirea pielii. Pasta obtinuta din cartofii  zdrobiti amestecati cu miere, poate fi  aplicata ca o cataplasma pentru eliminarea ridurilor si  petelor de piele cauzate de imbatranire.

Functiile creierului
Functiile creierului depind în mare masura de alimentarea cu oxigen, nivelul de glucoza, magneziu, complexul de vitamine B, de hormoni,  aminoacizi si acizi grasi, cum ar fi omega-3. Cartoful satisface aproape toate aceste nevoi. În plus, acesta contine anumite substante, cum ar fi  zinc si fosfor, care sunt utile pentru functiile creierului.

Inflamatiile
Nutrientii continuti în cartofi, cum ar fi vitamina C, vitamina B, potasiu sunt benefici pentru reducerea inflamatiei, atât interne cat si externe, cum ar fi inflamarea intestinelor si a sistemului digestiv. Deoarece este moale si usor de digerat, este o dieta buna pentru cei care au ulceratii la nivelul gurii.

Reumatism
Unele substante nutritive cum ar fi vitaminele, calciu si magneziu din cartofi pot ajuta la reducerea reumatismului.

Arsuri si degeraturi
Sucul proaspat de cartofi este foarte apreciat in tratarea arsurilor si degeraturilor.

 

Source:

Jeff Chapman -The Impact of the Potato, History Magazine

CIP (International Potato Center). 1984. Potatoes for the developing world: A collaborative experience. Lima.

 

Filed Under: Articole Tagged With: America, cartofi, istoria, legume

  • « Go to Previous Page
  • Page 1
  • Page 2

Primary Sidebar

Copyright © 2025

  • Contact Papamond
  • Politica De Confidențialitate