carne tocata

Fasole Verde cu Carne Tocata. Preparata la Cuptor

June 23, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Surprinzătoare şi fără echivoc gustoasă această fasole verde cu carne tocata. Pentru că acum mi-a trecut prin minte să arânjez o întâlnire între cele două ingrediente – fasole verde şi carne tocată – am făcut acest demers şi vă asigur că rezultatul merită toată strădania care, dealtfel, este redusă. Preparată simplu, mancarea de fasole păstai cu carne tocată cu siguranţă se va dovedi a fi foarte gustoasă şi vă va mulţumi pofta.

Necesar fasole verde cu carne tocata:

1 kg fasole verde
300 -400 gr carne tocată amestec sau de care preferaţi
2 cepe
1 morcov
2-3 roşii coapte bine sau 200 gr. roşii decojite conserva
3-4 căţei de usturoi
1 legătură mărar
1/2 legătură pătrunjel
piper, boia, sare, ulei

Preparare:

1. Tocăm mărarul şi-l amestecăm cu carnea tocată. Adăugăm şi ceva piper proaspăt măcinat, o linguriţă de boia şi un praf de sare. Amestecăm să se omogenizeze şi lăsăm un sfert de ceas să se aromeze carnea şi să se întregească gustul.

2. Tocăm mărunt ceapa şi morcovul. Le călim într-o cratiţă, în 2-3 linguri de ulei încins până le ia căldura şi ceapa devine sticloasă.

3. Adăugăm carnea tocată şi amestecăm cu călitura. Cu o spatulă omogenizăm bine amestecul, să se fărâmiţeze bine carnea şi să-şi schimbe culoarea. Carnea va lăsa ceva suc şi lăsăm să se călească 4-5 minute.

4. Adăugăm un pahar de apă – sau supă de legume – şi lăsăm să fiarbă la foc încet. Spălăm fasolea verde, îi înlăturăm capetele şi tăiem tecile jumătăţi. Le punem peste carne, în cratiţă. Mai completăm cu apă până se acoperă tecile şi lăsăm să fiarbă încet. Despre fasolea verde am mai scris la mancarea de post cu ţucară şi la salata de fasole verde.

5. Peste 20 de minute adăugăm roşiile şi lăsăm să fiarbă în continuare, încet, să scadă şi să se formeze sos. Gustăm tecile de fasole să verificăm dacă sunt fierte. Nu le fierbem până se fărâmiţeză ci e bine să rămână mai ferme, al dente.

6. Când fasolea este mulţumitor de fiartă, adăugăm căţeii de usturoi curăţaţi şi mărunţiţi. Gustăm şi potrivim de sare. Mai lăsăm 2 minute pe foc şi oprim aragazul. Pentru tuşa finală dăm un praf de piper proaspăt şi aromăm cu pătrunjel verde.

Să fiţi bine!

Chiftele cu Sos Alb Bechamel si Ciuperci

May 27, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Sunt foarte pofticios la mâncărurile preparate pe bază de carne tocată iar chiftele nu fac excepţie, fie că sunt simple sau însoţite de sos de rosii, cu paste sau piure. Dacă predominant le însoţesc cu sos de roşii, azi am preparat chiftele cu sos alb, un clasic al sosurilor, aflat între sosurile mama – bechamel. Am depăşit puţin cadrul clasicităţii şi am îmbogăţit sosul bechamel cu ciuperci rumenite. Acestor chiftele cu sos alb le-am alăturat o salată de dovlecei şi roşii coapte pe plită.

Necesar chiftele cu sos alb:

Pentru chiftele:

400 gr carne tocata amestec vita-porc
1 ceapă mare
1 ou
2 felii de pâine înmuiate în lapte ( sau cartof fiert)
3 căţei de usturoi
1 legătură mărar
piper, sare
făină

Pentru sos bechamel:

1 litru lapte
70-80 gr. unt
70 gr. făină
3-4 ciuperci
piper, sare

Salata de dovlecei şi roşii:

3 dovlecei
3 roşii
3 căţei usturoi
mărar verde
ulei, oţet, piper, sare

Preparare:

1. Preparăm compoziţia pentru chiftele amestecând carnea tocată, oul, ceapa tocată mărunt şi călită, pâinea înmuiată în lapte şi fărâmiţată, usturoiul zdrobit, mărarul tocat şi câte un praf consistent de sare şi piper. Frământăm bine amestecul, îl lăsăm să se odihnească 20-30 minute şi formăm chiftele, după cum ne plac, rotunde sau plate, mai mici sau mai mari. Le dăm prin făină, le scuturăm de excesul de făină şi le prăjim în ulei încins. Pe măsură ce se prăjesc le scoatem pe o farfurie, pe şerveţele de hârtie pentru a înlătura excesul de ulei. Dacă se preferă altă compoziţie pentru chiftele de ex. cu cartof fiert în loc de pâine, se poate face după cum se doreşte, fiecare având, de obicei, reţeta lui pentru chiftele.

2. Într-o tigaie topim untul, încorporăm făina, călim 2 minute şi stingem cu un polonic de lapte. Amestecăm să devină cremos şi fără cocoloaşe şi adăugăm restul laptelui. Îi dăm un praf de sare şi unul de piper alb (dacă este) şi lăsăm să fiarbă la foc mic timp de 30 minute, amestecând din când în când, să nu se lipească. Trebuie fiert încet un timp mai lung pentru a se găti făina bine şi a înlătură gustul pregnant de făină.

3. Curăţăm şi feliem ciupercile, le sotăm şi rumenim într-o tigaie încinsă. Când sosul este aproape gata le adăugăm în sos.

4. Punem chiftelele în sosul cald şi aromăm cu mărar proaspăt tocat.

5. Am mâncat aceste chiftele cu sos alb bechamel cu salată de dovlecei şi roşii preparată în felul următor: se feliează dovleceii şi roşiile şi se coc pe o plită grill, dar fără a exagera ci păstrându-le din gustul proaspăt al dente.

Se formeză un sos vinegrette din 3 linguri ulei, o lingură oţet, căţeii de usturoi zdobiţi, mărar proaspăt tocat, piper şi sare. Se amestecă toate şi se asezonează dovleceii şi roşiile coapte.

Se mănâncă chiftelele şi sosul cald cu salata de dovlecei rece.

Să fiţi bine!

Musaca de piure. Placere de familie

April 20, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Această musaca de piure este unul din preparatele ce au calitatea de a strânge rapid familia în jurul mesei, dar mai ales copii ce sunt mai greu de ademenit. Cel puţin asta mi se întâmplă mie când prepar acest fel de musaca. Probabil este valabilă până apare altă plăcere culinară la orizont şi se schimbă opţiunile. Este puţin migăloasă, nu necesită cine ştie ce pregătire, foarte hrănitoare şi arătoasă. Am denumit acest preparat musaca de piure pentru că seamănă cu musacaua in straturi, grecească sau balcanică, prin prepararea în straturi.

Necesar musaca de piure:

400 gr carne tocată amestec vită – porc ( pentru 4 portii)
2 cepe
2-3 ardei graşi coloraţi
800 gr-1 kg cartofi
1 ou
200 gr smântână
piper, sare, ulei

Preparare:

1. Pentru început punem cartofii la fiert pentru piure. Ce trebuie şi cum se face un piure de cartofi bun am mai scris pe site. În cazul nostru merge şi un piure mai rustic.

2. Se curăţă şi se toacă ceapa mărunt. Se căleşte într-o tigaie, în 2 linguri de ulei. În foto se vede că am călit şi ceapă roşie. Asta pentru că o aveam întâmplător şi trebuia să o folosesc, dar nu este important. Se adaugă carnea tocată şi se dă un praf de piper şi unul de sare. Se poate folosi orice fel de carne tocată, după preferinţă.

3. Când carnea şi-a schimbat culoarea şi a prins-o căldura două minute adăugăm ardeiul gras, tăiat bucăţi mai mari sau rupt cu mâna. Pentru atracţie este bine să fie culori variate.

4. Amestecăm, mai lăsăm 1 minut să se înfierbânte ardeiul şi punem 3-4 linguri de roşii cubuleţe în bulion sau o ceaşcă de suc de roşii. Omogenizăm şi peste două minute oprim focul.

4. Cât timp noi am călit carnea, cartofii s-au fiert şi putem prepara piureul. Aşezăm un prim strat din carnea tocată călită, cu ceapă şi ardei, într-o tavă potrivită. Punem peste acest prim strat un al doilea strat de piure de cartofi.

5. Bătem oul cu smântăna până se omogenizează. Turnăm uniform peste piure până acoperim întreaga suprafaţă.

6. Băgăm tava în cuptorul încins pentru cca. 40 de minute. Musacaua va fi gata când se va umfla şi rumeni frumos.

Se scoate din cuptor şi se poate servi caldă dar şi rece. Rece se taie mult mai bine, dar ăsta este aspect secundar. Se ornează cu verdeaţă după cum preferă fiecare. Am presărat busuioc proaspăt pentru că îmi place şi pentru faptul că mi-a crescut frumos busuiocul la fereastră, în ghiveci. Dar despre plante aromatice, pe care zic eu că este bine să ni le plantăm acasă, voi scrie câte ceva săptămâna viitoare. Am mai scris pe site despre musacaua turceasca care este altceva decât cea care se prepară preponderent la noi, dar si despre inedita musaca cu varza acră.

Să fiţi bine!

Musaca de Varza Murata cu Carne Tocata si Orez

April 15, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Musaca de varza murata, o mâncare din sud vestul Olteniei ce se aseamănă cu mult mai cunoscuta varza a la Cluj sau cu sarmalele împrăştiate. Diferenţa consta în faptul că este prezent ardeiului gras, lipseşte smântâna în faza de preparare şi carnea folosită este tocată mărunt din cuţit. Rezultantă a imaginaţiei şi spiritului practic al bunicilor noştri, mâncarea asta este inspirată, pe de o parte, de cunoscuta musaca de cartofi şi pe de altă parte, de sarmalele tradiţionale. Aceasta musaca de varza murata se mănâncă, cu onestitate tradiţională, cu mămăligă şi cu ardei iute murat. Este gustoasă, rustică şi se însoţeşte cu vin roşu, uşor şi tineresc.

Necesar musaca de varza murata

- 500 gr carne porc
- 2 verze murate potrivite
- 200 gr orez
- 2 cepe
- 4 ardei gras sau kapia
- 4 roşii
- 3 linguri de bulion sau roşii decojite cuburi
- 1 legătură pătrunjel
- 1 cană supă de carne

<li>cimbru, piper, boia de ardei, foi de dafin, sare, ulei

Preparare:

1. Se toacă carnea din cuţit cât mai mărunt. Se pune la călit pentru 3-4 minute, împreună cu ceapa tocată, în 2-3 linguri de ulei. Se aromează şi condimenteză cu o crenguţă de cimbru verde sau cimbru uscat fărâmiţat împreună cu un praf de piper măcinat şi o linguriţă de boia. După ce s-au călit, se adaugă un pahar cu apă să se înăbuşe.

2. Se fierbe orezul al dente, două măsuri de apă la una de orez. Se pune orezul împreună cu 3 linguri de roşii decojite cuburi peste carne şi ceapă. Se amestecă şi se omogenizează un minut, pe foc.

3. Se taie un ardei cubuleţe, se toacă jumătate din pătrunjelul verde, se pun în călitură şi se amestecă. Se potriveşte de sare, după gust.

4. Varza murată se spală în apă rece şi se toacă mărunt, fideluţă. Dacă varza este prea sărată se ţine la desărat, 2 ore în apă rece. Se păstrează 4-5 foi de varză întregi.

5. Pe fundul cratiţei sau vasului roman se aşează un strat de varză tocată cu ardei gras tăiat, o lingură de bulion şi condimente: 2 foi de dafin, piper, boabe, cimbru. Se mai pun şi 2 linguri de ulei.

6. Peste varză se pune un strat de carne cu orez, ardei, roşii. Urmează din nou un strat de varză, un al doilea strat de carne şi se încheie totul cu varză.

7. Se căpăceşte totul cu felii de roşii şi ardei taiat mai mare, se aromează cu cealaltă jumătate de pătrunjel verde. Se condimentează iarăşi cu piper boabe, cimbru şi 2 frunze de dafin. Se acoperă totul cu foile de varză întregi.

8. Se pune o cană de supă sau, în lipsă, apă călduţă. Se pune capac pe cratiţă şi se bagă la cuptor pentru cca. o oră. Se ia capacul ultimele 10 minute, sa se rumeneasca putin. Aceasta musaca de varza se serveste la masa cu mamaliga si ciusca iute.

Să fiţi bine!

Musaca de cartofi. Ca la mama acasa

January 21, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Dacă mă gândesc bine, în anul 2012, nu am mâncat musaca de cartofi, cum predominant o preparăm noi românii şi balcanicii în general, straturi alternante de carne tocată şi cartofi. În schimb am preparat şi mâncat musaca turcească care, cu excepţia faptului că de asemenea conţine carne tocată, nu are nici o legătură cu ideea locală de musaca. Preparată de mama şi de bunica şi mâncată destul de des în copilărie azi o gătesc destul de rar, carnea tocată luând prioritar calea chiftelelor, ardeilor umpluţi sau sarmalelor mult mai bine cotate în preferinţe şi intrate în obişnuinţă. Gustul se cultivă. Dacă nu am prezentat un gust în familie este normal să nu am aprecieri şi eventual cereri. În cazul meu musacaua este victima lipsei de PR, gustul nefiind vinovat cu nimic, ba dimpotrivă.

Necesar musaca de cartofi:

700 gr. carne tocata porc, vită sau amestec sau carne de pasăre
1,5 kg cartofi mari
2 cepe potrivite
1 ardei gras roşu
4-5 căţei usturoi
2 roşii
200 suc de roşii sau bulion
supă de carne ( dacă este ) sau apă călduţă
pătrunjel verde, piper, foi de dafin, cimbru, ulei

Pentru sos:

3 ouă
200 smântână

Preparare:

1. Curăţăm cartofii, îi taiem felii rotunde şi potrivit de subţiri şi îi rumenim pe ambele părţi, în ulei încins.

2. Ceapa o taiem mărunt şi o punem la călit în 3-4 linguri de ulei, într-o tigaie mai încăpătoare. Când s-a călit ceapa adaugăm căţeii de usturoi mărunţiţi şi ardeiul gras cubuleţe. Dacă preferam mai multe legume mai putem rade morcov în compoziţie . Amestecăm şi le mai călim pe toate 1 minut după care, punem carnea tocată să se prăjească puţin şi să-şi schimbe culoarea. Dăm un praf de sare, punem două foi de dafin şi puţin cimbru uscat (cât să dea o aromă firavă pe care o simţi în spate). După 3-4 minute stingem cu un pahar cu supă sau apă călduţă şi totodată adaugăm şi sucul de roşii sau bulionul. Lasăm să fiarbă încet 20 minute astfel încât carnea să rămână zemoasă. La final, când i-am oprit focul tocăm pătrunjelul, dăm un praf de piper proaspăt măcinat şi omogenizăm (înlăturăm cele două foi de dafin pentru că şi-au făcut treaba). Dacă mai preferaţi şi alte condimente, procedaţi după poftă. Nu lăsăm să se evapore toată apa din tocătură ci o lăsam mai suculentă. Zeama în care a fiert încet, carnea şi călitura, va trece prin toate straturile şi va aroma toată lucrarea.

3. Ungem vasul sau cratiţa cu unt sau ulei şi arânjăm primul strat de cartofi (cartofii să fie căt mai compact arânjaţi). Punem un strat uniform de carne tocată peste cartofi. Urmează, din nou, un strat de cartofi şi încă unul de carne. Ultimul strat va fi de cartofi.

4. Peste ultimii cartofi aşeazăm roşiile zemoase, feliate. Turnăm o ceaşcă de supă de carne dacă este, altfel punem apă călduţă amestecată, eventual, cu puţin bulion, pastă roşii, suc de roşii. Bătem ouăle şi le amestecăm cu smântâna. Le punem uniform pe toată suprafaţa cartofilor. Am încercat altceva, respectiv am amestecat gălbenuşurile cu smântăna, am bătut bine albuşurile şi apoi le-am încorporat. Am dorit să obţin la suprafaţa musacalei un strat pufos de ou şi smântână. A fost OK. Se poate pune deasupra şi sos bechamel ( unt, lapte, făină) dar am preferat să evit făina.

5. Dăm la cuptor 30-40 minute, la foc mic să se coacă-fiarbă încet. La final când musacaua-i gata în vas mai rămâne o idee de zeamă.

Greci obişnuiesc să prepare musacaua uscată în timp ce turcii dimpotrivă, au musacaua de vinete foarte suculentă. La noi, după cunoştinţa mea musacaua este între cele doua variante, potrivită. Aşa o prefer, ceva mai suculentă ci nu uscată, înecăcioasă.

Să fiţi sănătoşi şi bine!

Chiftele cu sos de rosii si paste

October 31, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Azi, toţi membri familiei, s-au sindicalizat şi mi-au solicitat imperativ chiftele şi eu, fără pic de ripostă masculină, a trebuit să execut. Tot ce am reuşit să obţin, pentru pofta mea, a fost libertatea de a le adăuga un sos de roşii şi paste. Cam asta se întâmplă când eşti bărbat la coada tigăii într-o casă sub al cărei acoperiş mai sunt şi trei fete. Ajungi sub papuc şi execuţi la cratiţă tot ce ţi se cere. Asa, aşa, ca să fac puţin pe victima, dincolo de plăcerea şi bucuria pe care o găsesc în mânuirea tigăii. La fel cum găsesc gust şi plăcere în chiftelele cu sos de rosii.

Ingrediente necesare chiftele cu sos de rosii:

500 gr. carne amestec vită – porc ( poate fi numai de porc sau numai de vită)
1 ceapă
2 ouă
5-6 căţei de usturoi
2 felii pâine
1 legătură pătrunjel
boia, piper măcinat, sare, ulei pentru prăjit, lapte
făină

Pentru sos:

1 litru suc de roşii sau bulion ( îndoit cu apă)
1 ceapă
piper, sare

Preparare:

Preparăm compoziţia pentru chiftele: amestecăm carnea tocată cu ouăle batute, usturoiul zdrobit, verdeaţa mărunţită, ceapa tocată fin sau dată pe răzătoare (eu am dat-o pe răzatoare), căte un praf de sare, boia (opţional) şi piper. Pâinea o fărâmiţăm şi o inmuiem în lapte. O stoarcem bine şi o amestecăm în compoziţie.

Omogenizăm bine amestecul şi formăm chiftele după cum dorim, rotunde sau turtite, cât palma unui copil mic.

Punem ulei în tigaie şi când s-a încins prăjim chiftele date prin făină, la foc potrivit, cât să prindă crustă, semiprăjite. Chiftele prăjite le punem pe şerveţele pentru degresare, să-şi lase uleiul.

Într-o cratiţa călim cea de-a doua ceapă, tăiată marunt şi stingem călitura cu suc de roşii sau bulion îndoit cu apă. Adăugăm o linguriţă de zahăr care compesează aciditatea roşiilor. Punem câteva boabe de piper şi presărăm cimbru uscat sau, dacă avem, punem o crenguţă de cimbru proaspăt. Lăsăm să bolborosească la foc mic 5 minute şi adăugăm chiftelele la sos. Trebuie calculată cantitatea de sos de roşii astfel incât să acopere toate chiftelele. Chiftelele incet, vor absorbi din sos. Lăsăm chiftele să fiarbă încet, în sos, 30 minute şi oprim focul. Se ornează cu verdeată, pătrunjel sau marar. Îmi place să adaug la sos şi puţină ţelină rasă, dar fetele preferă astfel, aşa ca le-am făcut pe plac.

Asta-i tot. La sos se pot adăuga condimentele preferate. Se mănâncă cu paste, cu piure sau orez. Eu prefer pastele sau piureul de cartofi sau castane lângă chiftele cu sos.

Să fiţi sănătoşi!