cartofi

Legume fierte şi trase la tigaie

January 22, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Parcă am mai spus că sunt ciorbar sau mai degrabă zemar pentru că intru în sevraj dacă îmi las organismul doritor fără o zeamă caldă mai mult de 3-4 zile, fie ea ciorbă, supă sau borş. Aşa că, preparând multe supe, am des parte de legume fierte pentru care se pot găsi diverse variante de preparare. Azi am valorificat full options ceva cărne de curcan, trecând-o prin oală, prin tigaie şi lăsând-o în final să-şi găsească liniştea pe un pat de cartofi, la cuptor, într-o cratiţă. Am început cu supa de curcan cu tăiţei de casă, o supă cu o bază solidă de legume, de rădăcinoase dar şi puţin excentrică prin prezenţa sfeclei roşii. Nu că ar fi ceva rău o supă roşie, poate cel mult neobişnuită, dar sfecla a fost fiartă întreagă, în coajă, aşa că supa a devenit mai degrabă portocalie. Dar nu despre supă voiam sa va spun ci despre legumele din această supă, pentru că ele m-au interesat, în vederea prăjirii…

Legume fierte şi prăjite:

1 păstărnac, 1 ţelină, 1 rădăcină pătrunjel, 1 sfeclă roşie, 3 morcovi, 3-4 cartofi mici
piper, sare, ulei

Preparare legume fierte si trase la tigaie:

Aşa cum am spus, am vrut să valorific legumele fierte în supă, legume pe care mulţi dintre noi probabil le pasăm sau tocăm şi lăsam în supă, sau le aruncăm. Sunt mai multe posibilităţi pentru transformarea gustoasă a acestor legume, cum ar fi: prăjite, în piure, pot fi bază pentru un sos, sau cu completări, într-un fel de salată de boeuf. M-am orient la legume prăjite simplu.

După ce legumele au fiert în supă le scoatem într-o strecurătoare mare şi le lăsăm să se răcească şi să se scurgă apa.

Păstărnacul se taie în lung şi se înlătură mijlocul lemnos. Cu excepţia mijlocului lemnos păstărnacul este foarte dulce şi cremos. Cartofii răciţi se taie jumătăţi. Morcovi, funcţie de mărime, se pot lăsa întregi sau se taie după preferinţă, pe lungime sau rondele. Sfecla roşie se taie rondele. Ţelina trebuie să fie tânără, fără aţe şi de asemenea, se felieză. Le prăjim într-o tigaie cu ulei încins timp de 1-2 minute cât prind puţină crustă. Le scoatem pe farfurie şi le dăm un praf de sare şi unul de piper.

Prăjim cartofii.

Prăjim rădăcinoasele.

Prăjim morcovi.

Le-am avut drept garnitură la pipotă de curcan fiartă în supă, 1 minut trecută prin tigaie şi feliată. Pipota cu sare şi hrean în oţet s-a echilibrat cu dulceaţa legumelor.

Să fiţi sănătoşi!

Musaca de cartofi. Ca la mama acasa

January 21, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Dacă mă gândesc bine, în anul 2012, nu am mâncat musaca de cartofi, cum predominant o preparăm noi românii şi balcanicii în general, straturi alternante de carne tocată şi cartofi. În schimb am preparat şi mâncat musaca turcească care, cu excepţia faptului că de asemenea conţine carne tocată, nu are nici o legătură cu ideea locală de musaca. Preparată de mama şi de bunica şi mâncată destul de des în copilărie azi o gătesc destul de rar, carnea tocată luând prioritar calea chiftelelor, ardeilor umpluţi sau sarmalelor mult mai bine cotate în preferinţe şi intrate în obişnuinţă. Gustul se cultivă. Dacă nu am prezentat un gust în familie este normal să nu am aprecieri şi eventual cereri. În cazul meu musacaua este victima lipsei de PR, gustul nefiind vinovat cu nimic, ba dimpotrivă.

Necesar musaca de cartofi:

700 gr. carne tocata porc, vită sau amestec sau carne de pasăre
1,5 kg cartofi mari
2 cepe potrivite
1 ardei gras roşu
4-5 căţei usturoi
2 roşii
200 suc de roşii sau bulion
supă de carne ( dacă este ) sau apă călduţă
pătrunjel verde, piper, foi de dafin, cimbru, ulei

Pentru sos:

3 ouă
200 smântână

Preparare:

1. Curăţăm cartofii, îi taiem felii rotunde şi potrivit de subţiri şi îi rumenim pe ambele părţi, în ulei încins.

2. Ceapa o taiem mărunt şi o punem la călit în 3-4 linguri de ulei, într-o tigaie mai încăpătoare. Când s-a călit ceapa adaugăm căţeii de usturoi mărunţiţi şi ardeiul gras cubuleţe. Dacă preferam mai multe legume mai putem rade morcov în compoziţie . Amestecăm şi le mai călim pe toate 1 minut după care, punem carnea tocată să se prăjească puţin şi să-şi schimbe culoarea. Dăm un praf de sare, punem două foi de dafin şi puţin cimbru uscat (cât să dea o aromă firavă pe care o simţi în spate). După 3-4 minute stingem cu un pahar cu supă sau apă călduţă şi totodată adaugăm şi sucul de roşii sau bulionul. Lasăm să fiarbă încet 20 minute astfel încât carnea să rămână zemoasă. La final, când i-am oprit focul tocăm pătrunjelul, dăm un praf de piper proaspăt măcinat şi omogenizăm (înlăturăm cele două foi de dafin pentru că şi-au făcut treaba). Dacă mai preferaţi şi alte condimente, procedaţi după poftă. Nu lăsăm să se evapore toată apa din tocătură ci o lăsam mai suculentă. Zeama în care a fiert încet, carnea şi călitura, va trece prin toate straturile şi va aroma toată lucrarea.

3. Ungem vasul sau cratiţa cu unt sau ulei şi arânjăm primul strat de cartofi (cartofii să fie căt mai compact arânjaţi). Punem un strat uniform de carne tocată peste cartofi. Urmează, din nou, un strat de cartofi şi încă unul de carne. Ultimul strat va fi de cartofi.

4. Peste ultimii cartofi aşeazăm roşiile zemoase, feliate. Turnăm o ceaşcă de supă de carne dacă este, altfel punem apă călduţă amestecată, eventual, cu puţin bulion, pastă roşii, suc de roşii. Bătem ouăle şi le amestecăm cu smântâna. Le punem uniform pe toată suprafaţa cartofilor. Am încercat altceva, respectiv am amestecat gălbenuşurile cu smântăna, am bătut bine albuşurile şi apoi le-am încorporat. Am dorit să obţin la suprafaţa musacalei un strat pufos de ou şi smântână. A fost OK. Se poate pune deasupra şi sos bechamel ( unt, lapte, făină) dar am preferat să evit făina.

5. Dăm la cuptor 30-40 minute, la foc mic să se coacă-fiarbă încet. La final când musacaua-i gata în vas mai rămâne o idee de zeamă.

Greci obişnuiesc să prepare musacaua uscată în timp ce turcii dimpotrivă, au musacaua de vinete foarte suculentă. La noi, după cunoştinţa mea musacaua este între cele doua variante, potrivită. Aşa o prefer, ceva mai suculentă ci nu uscată, înecăcioasă.

Să fiţi sănătoşi şi bine!

Piure de telina. Cu muraturi şi friptura de pui

November 12, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Azi a fost ziua mea, pe lângă Ovidiu, purtând şi numele de Gabriel (urez la mulţi ani tuturor celor ce poartă nume de arhanghel şi le doresc să se ridice cât mai mult la înălţimea numelui cel poartă), aşa că am petrecut mai puţin timp în bucătărie, preparând ceva rapid şi fără să mă complic, respectiv friptura de pui cu piure de telina si muraturi. Am intenţionat să mă şi autoverific la muraturi, dacă acestea sunt conform algoritmului meu de placere şi dacă-mi satisfac obedienţa faţă de gust. Conopidă, morcovi, gogonele şi ţelină murate, cărora azi le-am făcut degustarea.

Ingrediente necesare piure de telina cu pui fript:

carne de pui, pulpe, piept, după cât doriţi şi câţi vă număraţi
1 ţelină
4-5 cartofi
1 felie de unt
1 ceşcuţă lapte
2 fire de mărar
piper măcinat, boia dulce, cimbru, sare, ulei pentru prăjit
murături asortate, sau nu

Preparare:

Am preparat doua pulpe şi pieptul de la un pui crescut organic, în mediul rural, care a necesitat şi puţină fierbere ca să devină carnea moale. Am pus carnea într-o tavă mai micuţă, cu 4-5 linguri ulei, piper boabe, o crenguţă de cimbru şi o cană de apă (cât să acopere carnea) şi am dat-o la cuptor la foc încet să fiarbă până se evaporă apa şi apoi să se rumenească. Când s-a evaporat apa şi a început procesul de coacere şi rumenire i-am dat un praf piper, proaspăt măcinat şi unul boia. Dacă avem carne de pui din market nu este cazul să mai fiarbă pentru că nu este tare ci numai o rumenim la cuptor.

Cartofii îi fierbem în coajă pentru a nu se îmbiba cu apă. Adăugăm la fiert, împreună cu cartofii şi ţelina curăţită şi înjumătăţită. Verificăm cu o furculiţă dacă s-au fiert şi le scoatem, le scurgem şi le punem într-un bol. Când s-au răcit curăţăm cartofii de coajă. Adăugăm felia de unt, puţin lapte (nu rece, la temperatura camerei) şi preparăm piureul, zdrobind cu furculiţa sau cu mixer-ul. Adăugăm sare după gust şi puţin piper proaspăt măcinat.

Acest piure cu telina este mai dulce decât cel preparat numai din cartofi şi pentru a compensa dulceaţa se poate zdrobi şi adăuga un căţel de usturoi. Puteţi, de asemenea, înlocui untul cu puţin ulei de măsline. Sau, aşa cum îmi place mie, când prăjesc carne şi am piureul aferent, să iau o lingură din sosul rămas în tigaia, tava unde s-a rumenit carnea şi să pun peste piure. De asemenea puteţi aroma cu diverse ierburi, oregano, ierburi de Provence, busuioc, etc.

Carnea şi piureul ornat cu mărar le-am servit alături de conopida (devenită roză de la varza roşie) şi morcovi muraţi. Recomand spre degustare şi un piure de broccoli sau primăvara un piure de urzici.

Vă doresc prosperitate, bucurie şi inspiraţie în bucătărie!

Pui la cuptor cu cartofi si sfecla rosie

October 2, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Pe lângă salata de sfecla rosie si borsul ucrainean, pui la cuptor cu cartofi si sfecla rosie este o alta reţetă la care eu plusez cu sfeclă roşie, rădăcinoasă destul de puţin prezentă în bucătăria noastră. Puiul poate fi înlocuit şi cu alte înaripate tinere (cum ar fi un curcan) dar şi cu un purcel de lapte.

Ingrediente necesare pui la cuptor cu cartofi si sfecla rosie:

1 pui
3-4 cartofi
1 sfecla rosie
1 ceapă
3-4 căţei de usturoi
1/2 legătură mărar
1/2 legătură pătrunjel
unt, slănină afumată
piper boabe si măcinat, boabe de muştar, maghiran, oregano, sare

Preparare:

Spălăm în apă rece puiul şi îl masăm bine cu sare şi piper măcinat. Dacă aş fi preparat o orătanie de curte, ca sa fac un pleonasm, cu siguranţă ca aş fi marinat-o a priori, dar puiul meu fiind de gostat, cum se spunea în alte vremuri, nu a fost cazul să-i aplic vreo terapie fizica deosebită.

pui la cuptor cu cartofi si sfecla rosie — Masam puiul cu sare si piper

Îl lăsăm sa aştepte 30 de minute, timp în care curătăm cartofii şi sfecla roşie şi le tăiem bucăţi mai mari. Le aşezăm mai mult sau mai puţin algoritmic într-o tavă, cratiţă sau vas roman şi le dăm un praf de piper şi sare.

Ceapa o dăm pe o răzătoarea mică şi o punem într-un castron. La fel procedăm şi cu o bucăţică de sfeclă roşie. Feliem 2-3 căţei de usturoi şi-i punem de asemenea în castron. Presărăm maghiran, oregano, muştar boabe şi piper boabe. Tăiem 5-6 bucăţele de slănină afumată, tocăm mărunt pătrunjelul şi amestecăm bine tot ce se s-a adunat în castron. Eu am pus şi un ardei iute pentru că mănânc destul de mult iute, dar asta rămâne la plăcerea fiecăruia.

Cu acest amestec umplem puiul şi-l aşezăm grijuliu pe patul de cartofi şi sfeclă. Îl împodobim cu bucăţele de unt, punem capac pe vas şi-l dăm la cuptor. Înainte de asta trebuie să verificăm puiul daca are ceva grăsime pentru ca untul, şunca afumată şi grăsimea puiului trebuie să ajute la formarea cât de cât a unui sos. Dacă constatăm că puiul are un corp mai sportiv, fără grăsimi, completăm cu 2-3 linguri de ulei sau folosim mai mult unt.

După 45 de minute luăm capacul şi mai lăsăm vasul la cuptor cca. 20 de minute să se rumenească puiul bine.

Pregătim într-un bol un mujdei mai lung adică apă, sare şi usturoi bine zdrobit completat cu mărarul bine tocat, şi când puiul este gata rumenit îl încercuim în tavă cu acest mujdei. Mai lăsăm 5 minute la cuptor şi oprim focul.

Având un presentiment că atât ochiul, cât şi gura, se îndreaptă prioritar către pui, specific onest ca acesta se mănâncă atât ca în vechime, cu mâna, dar şi ca în modernitatea înconjurătoare, adică tot cu mâna.

Să fiţi bine!

Oua coapte in cartofi

September 4, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Principesa Margareta a României recomandă această reţetă şi ideea mi-a plăcut având în vedere că am două fete şi ca orice părinte, sunt nevoit uneori, să fac tot felul de artificii în bucătatărie pentru a le stimula apetitul. Mi-a atras atenţia prezentarea principesei şi am zis să prepar aceste oua coapte in cartofi şi să evaluam efectele:

Ingrediente necesare oua coapte in cartofi:

4 cartofi mari ( pentru 4 portii)
4 oua
100 gr. cascaval
50 gr. unt
1 legatura patrunjel
sare, piper

Curatam cartofii, ii ungem cu unt si ii punem intr-o tava de copt la cuptor pentru aproximativ o ora, pana se coc. Scoatem cartofii de la cuptor, ii incercam cu furculita daca au devenit moi si ii lasam sa se raceasca putin.

Taiem un capacel in treimea de sus a cartofului, pe lungime si scoatem miezul cu o lingurita astfel incat sa ramana peretele cartofului de cca. 1 cm.

scoatem miezul cartofului — Scoatem miezul cartofului cu o lingurita

Amestecam miezul cartofului cu unt, cascaval ras, patrunjel tocat, putin piper si sare dupa gust.

pasam miezul cartofului — Amestecam miezul cartofului, cascaval ras, unt , verdeata, piper si sare dupa gust

Umplem – captusim cartoful cu acest amestec astfel incat sa lasam un loc destul de mare in mijloc care sa cuprinda un ou.

umplem cartoful scobit — Captusim cartoful cu amestec

Spargem un ou si-l punem in mijlocul cartofului, il ornam cu cascaval ras, branza dulce sau smantana, punem capacelul si bagam din nou la cuptor pentru 10 minute.

punem oul in cartof — Punem oul in cartof…

Lasam la cuptor sa se coaca oul dar nu exagerat ci sa ramana moale.

La final ornam cu verdeata sau cu ardei rosu. Principesa Margareta a Romaniei orneza ouale coapte in cartofi cu arpagic tocat. Eu nu am avut asa ca am folosit pentru culoare ardei rosu dulce. La fel de buni si asemanatori sunt cartofii cu branza la cuptor.

Sa fiti sanatosi!

Creson sau nasturel

August 24, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Creson sau watercress este o planta cu vegetatie rapida ce apartine familiei Brassicaceae alaturi de varza, mustar, hrean si wasabi. Are frunze lunguiete sau rotunde, de culoare verde intensa, cu o aroma piperata, gust pregnant picant, proaspat si racoritor. Frunzele de creson se consuma proaspete, nu este pretentios la sol si ca urmare se cultiva usor in ghiveci sau in gradina.

In Romania, cresonul este atestat ca facând parte din flora spontana a Bucurestiului în anul 1912, de profesorul Zacharia Pantu. În prezent, cresonul poate fi întâlnit în stare salbatica în multe paduri de la noi.
Se gaseste si in pietele noastre sub denumirea de bobâlnic, brâncusa, hrenita, nasturel, macris de balta ( depinde de regiune). Termenul romanesc creson deriva din franceza – cresson. Uneori se mai uziteaza si denumirea greceasca kardamo.
Este de origine din Orientul Mijlociu, foarte popular in Persia, Tibet si tarile arabe. Acest condiment era cunoscut de catre greci, romani si persi fiind folosit pentru scopuri medicale, ca un tratament (alaturi de otet) pentru diverse afectiuni, ca stimulent, afrodisiac si ca odorizant pentru respiratie. Hipocrate il recomanda ca un purificator de sânge si in tratarea tulburarilor bronsice, precum si pentru a creste rezistenta organismului.
Soldatii si marinarii mancau creson pentru a preintampina si trata scorbutul. Cunoscut in Anglia ca hrana omului sarac, la începutul anilor 1800, sandwich-uri cu creson a constituit un mic dejun pentru clasa muncitoare.

Introdus de imigrantii europeni în Statele Unite, la mijlocul anilor 1800, a devenit o garnitura si salata populara pentru nord-americani. Acesta este, de asemenea, un condiment popular in China si Vietnam, unde se adauga la supe si se mananca cu cartofi prajiti.
Este foarte popular si cultivat in Franta unde sunt intalnite mai multe specii cum ar fi cresonul auriu si cresonul cret.
Europenii si nord americanii mananca creson in sandwich-uri, salate de cartofi, în omlete, cu brânza de vaci sau în supe. Englezi il fac piure si supa crema, pretinzand ca preparat astfel ajuta la curatarea sangelui. Francezi il adauga in sosuri albe, oteturi aromate si salate. Asiatici il amesteca cu vin de orez, zahar si sare sau tocat cu ulei de susan si usturoi. Cresonul nu se comercializeaza decat proaspat deoarece uscat nu are valoare culinara, dar avand in vedere ca nu este o planta pretentioasa o puteti planta acasa, in ghiveci, mai ales ca creste repede in cca. 1 saptamana.