condimente

Creson sau nasturel

August 24, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Creson sau watercress este o planta cu vegetatie rapida ce apartine familiei Brassicaceae alaturi de varza, mustar, hrean si wasabi. Are frunze lunguiete sau rotunde, de culoare verde intensa, cu o aroma piperata, gust pregnant picant, proaspat si racoritor. Frunzele de creson se consuma proaspete, nu este pretentios la sol si ca urmare se cultiva usor in ghiveci sau in gradina.

In Romania, cresonul este atestat ca facând parte din flora spontana a Bucurestiului în anul 1912, de profesorul Zacharia Pantu. În prezent, cresonul poate fi întâlnit în stare salbatica în multe paduri de la noi.
Se gaseste si in pietele noastre sub denumirea de bobâlnic, brâncusa, hrenita, nasturel, macris de balta ( depinde de regiune). Termenul romanesc creson deriva din franceza – cresson. Uneori se mai uziteaza si denumirea greceasca kardamo.
Este de origine din Orientul Mijlociu, foarte popular in Persia, Tibet si tarile arabe. Acest condiment era cunoscut de catre greci, romani si persi fiind folosit pentru scopuri medicale, ca un tratament (alaturi de otet) pentru diverse afectiuni, ca stimulent, afrodisiac si ca odorizant pentru respiratie. Hipocrate il recomanda ca un purificator de sânge si in tratarea tulburarilor bronsice, precum si pentru a creste rezistenta organismului.
Soldatii si marinarii mancau creson pentru a preintampina si trata scorbutul. Cunoscut in Anglia ca hrana omului sarac, la începutul anilor 1800, sandwich-uri cu creson a constituit un mic dejun pentru clasa muncitoare.

Introdus de imigrantii europeni în Statele Unite, la mijlocul anilor 1800, a devenit o garnitura si salata populara pentru nord-americani. Acesta este, de asemenea, un condiment popular in China si Vietnam, unde se adauga la supe si se mananca cu cartofi prajiti.
Este foarte popular si cultivat in Franta unde sunt intalnite mai multe specii cum ar fi cresonul auriu si cresonul cret.
Europenii si nord americanii mananca creson in sandwich-uri, salate de cartofi, în omlete, cu brânza de vaci sau în supe. Englezi il fac piure si supa crema, pretinzand ca preparat astfel ajuta la curatarea sangelui. Francezi il adauga in sosuri albe, oteturi aromate si salate. Asiatici il amesteca cu vin de orez, zahar si sare sau tocat cu ulei de susan si usturoi. Cresonul nu se comercializeaza decat proaspat deoarece uscat nu are valoare culinara, dar avand in vedere ca nu este o planta pretentioasa o puteti planta acasa, in ghiveci, mai ales ca creste repede in cca. 1 saptamana.

Pui cu usturoi si turte

August 23, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Pui cu usturoi si turtite calde, preparat taraneste cu un sos format din prajeala condimentata a puiului rumenit si usturoi, tocmai bun de intins in el cu turta calda. Mancare simpla, ce nu necesita iscusinta dar care te face sa te lingi pe degete. Se insoteste obligatoriu cu vin rosu usor.

Necesar pui cu usturoi si turta:

4 pulpe
1 capatana usturoi
amestec de sare, piper, boia, cimbru uscat

Pentru turte:

faina
drojdie
sare
zahar

faina cu drojdie — Punem drojdia cu apa calduta in faina

Incepem cu prepararea turtelor deoarece necesita un timp ceva mai lung. Intr-un castronel punem o treime dintr-un cub mic de drojdie sau o lingurita drojdie uscata. Adaugam o lingurita mica zahar si un pahar de apa calduta si amestecam bine pana se topeste drojdia. Nu punem sare in acest amestec pentru ca inhiba drojdia. Intr-un vas punem un kg faina si presaram sare amestecand-o cu faina. In mijlocul fainii pregatim un lacas in care turnam drojdia diluata in apa calduta. Amestecam incet si mai adaugam treptat apa calduta pana incorporam toata faina. Odata incorporata faina incepem sa framantam bine aceasta coca direct pe masa sau pe un tocator mare unde in prealabil am presarat faina (sa nu se lipeasca coca de masa sau de maini). Framantatul este foarte important si trebuie facut cu simt de raspundere.

aluat la dospit — Acoperim cu o punga aluatul pentru a grabi dospitul

Aluatul framantat il asezam din nou in vas si acoperim vasul cu o punga simpla sau un sac de plastic. Acoperitul cu o punga a aluatului este o tehnica pe care am observat-o la o firma mare, din domeniul panificatiei unde aluatul pentru cozonac, se acopera cu folie subtire pentru a creste mai bine. Nu ne ramane decat sa ne ocupam de pulpele de pui cat timp creste aluatul.

Pulpele le frecam cu amestecul de sare, piper, boia si putin cimbru uscat si le lasam 20-30 minute sa lucreze condimentele. Cand a expirat timpul le punem la prajit intr-o tigaie cu 3-4 linguri ulei. Cand s-au rumenit si au prins crusta punem un pahar de supa sau apa calduta si bagam tigaia la cuptor pana scade supa, 10-15 minute. Astfel carnea devine foarte moale, rumena si frageda, aproape sa cada de pe oase. Curatam usturoiul, il pisam bine si il frecam cu putina sare sa extragem bine seva. Il facem mujdei, mai lung, cu 2-3 linguri de apa. Pulpele rumenite le asezam intr-un vas, punem uniform, cu o lingura, usturoiul peste carnea fierbinte si acoperim vasul, lasandu-i timp sa se formeze putin sos, sa se valorifice aromele.

Daca, intre timp, aluatul a crescut, formam turtele mai mult sau mai putin rotunde si le punem pe rand, fie intr-o tigaie de teflon, pe aragaz, fie in tava de la cuptor (la cuptor turtele sunt mai crocante).

Pe masura ce se coc le punem una peste alta si le acoperim cu un prosop de bucatarie. Se mananca calde langa pui cu usturoi.

turta in tigaie — Coacem turtele in tigaie de teflon

Asta-i tot. Sa fiti sanatosi!

Wattleseed

August 23, 2012 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

Wattleseed este un termen folosit pentru a descrie semintele comestibile, de la aproximativ 120 de specii de salcam australian – Acacia aneuro, Acacia victoriae. Acacias au o semnificatie speciala pentru australieni, asa cum este floarea de accacia de aur, care a fost adoptata ca emblema a natiunii, sportivi australieni purtand de ex. costume verzi-aurii.

wattle-tree www.australiangeographic.com.au

Aceste seminte au fost utilizate în mod traditional ca aliment de catre aborigenii australieni si au fost consumate fie verzi fie uscate si macinate
Faina de seminte de salcâm si-a câstigat popularitatea datorita lui Vic Cherikoff (un pionier important în industria alimentara, de origine din Australia) care a dezvoltat diverse arome Wattleseed incepand cu anul 1984.
Faina de wattleseed este folosita pe scara larga în Australia din cauza continutului ridicat nutritional, rezistentei, disponibilitatii si toxicitatii reduse.
Denumirea de seminte de „nuiele”, vine de la faptul ca ramurile subtiri (nuiele) ale acestui salcam erau folosite de colonistii timpurii din Australia în constructia de case, o metoda cunoscuta în Europa ca “împletitura de nuiele cu lut”.

Desert — Prajituri cu wattleseed by Charles Haynes

Wattleseed este disponibil fie sub forma de pulbere sau esenta. Datorita gustului unic de ciocolata si aromei de alune si cafea, exista un numar de produse alimentare populare care contin wattleseed, cum ar fi diverse sortimente de pâine, bomboane de ciocolata, inghetata, granola, creme pentru prajituri pentru a numi doar câteva.
Wattleseed da aroma unor preparatelor dulci, cum ar fi serbeturi, spume-creme, frisca dar si iaurturilor si branzeturilor. Este delicios în clatite si merge bine cu pâine.
Wattleseed completeaza foarte bine puiul, mielul si pestele mai ales atunci când o cantitate mica este amestecata cu seminte de coriandru, coaja de lamaie, frunze de mirt si sare. Se presara peste aceste alimentelor înainte de preparare (friptura de somon este deosebit de delicioasa cu acest mixt ). Wattleseed adauga o nota subtila la gratar.
Acest condiment contine potasiu, calciu, fier si zinc în concentratii destul de mari. Cu un indice glicemic scazut, acestea sunt bune pentru diabetici, oferind un flux constant de zaharuri, care nu produc cresteri bruste a nivelului de glucoza din sânge

Wattleseed prajite si macinate sunt disponibile la magazine online specializate, de condimente. Acest condiment este oarecum scump în comparatie cu majoritatea condimentelor din cauza fortei de munca si a procesului de prelucrare. În plus, in cea mai mare parte, acest salcam creste salbatic si nu este plantat in scopuri comerciale.

Surse:

The Book of Spices, F. Rosengarten Jr. (Livingston Publishing Co. , Penn., USA, 1969)

Cooking With Spices, Carolyn Heal & Michael Allsop (David & Charles, Vermont, USA 1983)