Retete cu cartofi

Musaca de Legume cu Sos de Rosii Usturoiat

July 23, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Chiar dacă musacaua, la origine, nu se preparara în straturi, la noi, ca şi la vecinii din Balcani, este mai populara varianta de preparare grecească, adică în straturi. Tocmai aceste straturi m-au făcut să denumesc această mâncare, cu gust susţinut de grădina românească şi participare de aromă mediteraneană, musaca de legume. Mâncată rece de către arabi, musacaua – în arabă înseamnă “servit rece” – se serveşte ca antreu şi se prepara, fără straturi, din roşii şi vinete.

De la arabi a pătruns la greci şi în Balcani, diversificându-se totodată. În cazul de faţă, alegerea legumelor şi modul de combinare este făcută după simţul meu de orientare dar sunt convins că este loc de multă imaginaţie şi participare legumicolă. Aşa că dacă vă inspiră prezenţa unui dovlecel, a unei conopide, a unor rondele de ceapă, lăsaţi-vă cuprinşi de actul creaţiei şi regândiţi structura arhitecturala a lucrării. Asemenea compoziţii nu prea au de ce să aducă eşec în bucătărie. Sunt convins că o să vă placă această nesofisticată musaca de legume, este bine împlinită la gust, delicioasă, iar sosul de roşii – neapărat usturoiat – îi dă mireasma aia, inconfundabilă, de vatră.

Musaca de legume cu sos de roşii

4-5 cartofi
4 ardei – doi graşi şi două kapia
2 vinete mai micuţe
5-6 roşii măricele, coapte bine şi zemoase
o juma’ de ardei iute
1 căpăţână de usturoi
piper, sare
ierburi aromatice la alegere: oregano, busuioc, ierburi de Provence
ulei

Preparare

1. Tăiem felii cartofii, încingem o tigaie şi îi rumenim frumos. Aşezăm cartofii rumeniţi într-o tavă, într-un prim strat.

2. Încingem grill-ul şi coacem ardeii. Am folosit ardei gras şi ardei kapia, pentru un gust divers. După ce s-au copt, îi lăsăm să se răcească puţin şi îi curăţăm de pieliţă.

Îi rupem fâşii şi îi aşezăm în tavă, peste cartofi, într-un al doilea strat.

3. Tăiem vinetele felii şi le rumenim în tigaia încinsă. Vor trage ulei dar nu importă. Atenţie să nu se ardă pentru că le ia repede focul! Aşezăm peste ardeii copţii al treilea strat format din felii de vinete. Dacă ne place puţin iute tăiem nişte rondele de ardei iute peste vinete.

4. Încălzim apă, opărim roşiile, le lăsăm să se răcească şi apoi le decojim. Tăiem roşiile cubuleţe mărunte şi le punem într-o tigaie. Adăugăm o linguriţă de zahăr să reglăm aciditatea, piper proaspăt măcinat, sare mare, ierburi aromatice şi usturoi tăiat felii.

Lăsăm pe foc câteva minute să-şi lase roşiile zeama şi să se formeze un semi-sos. Eu am pus şi în sosul de roşii ceva ardei iute tocat mărunt. Mănânc în ultimul timp mult ardei iute aşa că îl cam folosesc la mai toate reţetele. Zic eu că este foarte sănătos ardeiul iute şi vine cu gust şi aromă, fireşte, folosit rezonabil (că altfel mă fulgeră sexul frumos cu privirea în faţă şi cu tigaia după cap) , adică să dea o tuşă uşoară de iute. Cine vrea mai iute mai toacă în propia-i farfurie, când mănâncă.

5. Punem peste straturile formate în tava, sosul de roşii. Băgăm tava la cuptor pentru 25-30 de minute.

Mâncarea asta – musaca de legume – se poate prepara şi tăind cartofii şi vinetele cubuleţe, nu neapărat felii. Şi aceste, eventuale, cubuleţe se rumenesc. Aşa cum am spus mai sus, mai pot fi adăugate şi alte legume. Cantităţile de legume sunt orientative, le apreciează fiecare funcţie de tavă şi de câte persoane cu apetit are la masă.

Să fiţi bine!

Ciorba de Cartofi Noi cu Afumatura. Racoritoare in Zilele de Vara

June 10, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Am mai spus şi-n alte dăţi că sunt un gurmand mai tradiţionalist, fidel mai degrabă roadelor de gradină autohtonă, pe care nu mă satur să le redescopăr mereu. În bucătărie, înclin să simplific mâncărurile sau, mai bine zis, să nu le complic inutil, să pun pe primul plan gustul secondat de o estetică decentă. De origine culinară, cred că mai mult sunt ciorbar, având în vedere dependenţa de această felurită zeamă, dependenţă care nu-mi dă pace mai mult de câteva zile. Venind vara şi agresat fiind de caniculă, am simţit că este momentul să-mi întreţin dependenţa cu ciorbe mai uşoare, mai răcoroase, drept pentru care am început sezonul cald cu ciorba de cartofi noi cu afumătură. Probabil cunoaşteţi ciorba asta populară aşa că nu fac decât să o aduc în atenţie, profitând de căldura de afară. Simplă, rapid de preparat, gustoasă şi reconfortantă, se pretează cu succes la tarhon, cimbru, leuştean sau pătrunjel, zeamă de varză sau borş, smântână, iaurt sau lapte bătut, după cum obişnuieşte fiecare.

Necesar ciorba de cartofi noi cu afumătură

1 kg cartofi
200 gr ceafă afumată
3-4 roşii
1 morcov
1 ardei gras roşu
1 ceapă
1 felie ţelină ( sau o ţelină mică românească)
1 legătură măcriş
1 legătură pătrunjel
sare, piper
1 lingură oţet

Preparare

1. Spălăm şi curăţăm morcovul, ţelina, ardeiul şi ceapa. Le tocăm mărunt şi le punem la fiert în 3-4 litri de apă. Ceafa afumată o tăiem cubuleţe şi o punem în fiertură. Adăugăm un praf de sare şi lăsăm să fiarbă la foc încet cca 20 de minute.

2. Curăţăm cartofii şi îi tăiem îmbucături. Roşiile le feliem şi apoi le tăiem cubuleţe mici, caz în care nu mai este nevoie să le curăţăm coaja. Punem în ciorbă cartofii şi roşiile.

3. Lăsăm să fiarbă până ce cartofii se înmoaie dar fără a se fărâmiţa ci păstrându-şi fermitatea. Acrim cu o lingură cu oţet sau mai mult după plăcerea fiecăruia. Gustăm şi potrivim de sare. Tot acum dăm şi un praf de piper proaspăt măcinat. Spălăm şi mărunţim macrişul şi pătrunjelul şi le punem în ciorbă. Oprim focul. Dacă doriţi, merge foarte bine şi leuşteanul.

Se poate mânca caldă dar şi rece, fiind o ciorbă plăcută şi răcoritoare în zilele fierbinţi de vară. Se poate drege cu smântână sau cu lapte bătut. Mie îmi place să toc ardei iute în ea.

Să fiţi bine!

Cartofi Noi cu Marar si Branza Telemea

May 28, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Un platou mare cu cartofi noi cu marar şi branză rasă, aşezat în mijlocul mesei pentru a se servi fiecare, poate constitui o garnitura excelentă, apreciată lângă orice fel de carne. Am încredere că sunt suficiente argumente în favoarea gustului şi prezentării unor cartofi noi rumeni, aromaţi cu cimbru şi mărar, peste care s-a topit brânza şi care s-au asezonat cu ceapă sau usturoi verde. Se prepară foarte simplu şi aduşi la masă aburind, vor fi un deliciu pentru meseni.

Necesar cartofi noi cu marar si branza

1 kg cartofi noi micuţi
300 gr brânză telemea
1 legătură mărar proaspăt
2 fire de usturoi sau ceapă verde
cimbru uscat, piper, sare
ulei

Preparare

1. Spălăm bine cartofii. Este bine ca aceştia să fie proaspeţi şi cum sunt noi, coaja nu este obligatoriu a fi curăţată. Spălarea este suficientă şi prin coacere, coaja va deveni crocantă. Dacă consideraţi necesară, din diverse motive, curăţarea cartofilor, o puteţi face. Îi punem într-o tavă, punem 2-3 linguri de ulei şi presărăm peste ei sare, cimbru şi piper. Îi amestecăm cu mâna să-i cuprindă uleiul şi condimentele.

Băgăm tava la cuptor să se coacă cartofii. Din când în când, deschidem cuptorul şi agităm puţin tava să ma răscolim oleacă cartofii. Când sunt rumeniţi, îi încercăm cu o furculiţă dacă s-au pătruns şi au devenit pufoşi.

2. Scoatem cartofii pe un platou sau farfurie mai largă şi presărăm peste ei mărarul tocat. Răzuim peste ei brânza telemea. Tăiem rondele usturoiul sau ceapa verde şi presărăm rondele peste brânză. Cartofii trebuie să fie fierbinţi când răzuim brânza pentru ca aceasta să se topească.

Se acoperă farfuria cu cartofii fierbinţi cu o alta farfurie pentru a ajuta branza să se topescă. Serviti pe post de garnintură sau ca o gustare, aceşti cartofi noi cu marar si branză se mănâncă şi sunt delicioşi calzi.

Să fiţi bine!

Salata de cartofi noi cu hamsii

May 18, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

De puţin timp au apărut cartofii noi pe tarabă, fie din cei mari, de la turci şi polonezi, fie din aia mai micuţi, româneşti, scoşi în primă fază din solar. Dornici de nou, mai toţi îi apreciem şi îi mâncăm mai degrabă pe cei mici, tineri şi proaspeţi, de-i trecem prin mână şi îi despuiem de firava coajă. Din asemenea cartofi mici, cu hamsii marinate, ou, gogoşar acru şi ceapă verde, vă propun să încercaţi o salata de cartofi noi, gustoasă, îndestulătoare şi prezentabilă.

Necesar salata de cartofi noi

1 kg cartofi noi mici
300 gr hamsii marinate
1 gogoşar acru
3-4 fire ceapă verde
3 ouă
1 lămâie
sare, piper
ulei măsline, oţet de mere

Preparare

1. Spălăm cartofii şi le înlăturăm prin frecare coaja subţire. Dacă sunt proaspeţi ar trebui să se cureţe uşor. Unde nu merge, ne ajutăm de un cuţit şi răzuim. Îi punem la fiert în apă rece cu sare. Îi încercăm cu o furculiţă şi după ce s-au fiert, îi înjumătăţim pe cei mai măricei să fie bucăţile cam de aceeaşi mărime.

2. Gogoşarul acru îl tăiem fideluţă sau cubuleţe. Fierbem 3 ouă tari, le curăţăm şi le tăiem sferturi. Tăiem mărunt ceapa verde. Dacă nu vă plac ouăle în salată se poate renunţa la ele.

3. Într-o ceaşcă amestecăm o lingură de ulei de măsline cu o linguriţă oţet, un praf de sare şi unul de piper. Ce ce ţin obligatoriu la prezenţa lămâiei pot înlocui oţetul. Opinia mea este că în acest caz (în genere la salatele cu cartofi) oţetul este obligatoriu, lămâia servind ca supliment în momentul servirii. Oţetul potenţează mult mai bine gustul cartofului fiert.

4. Punem cartofii în bol, adăugăm gogoşarii, ceapa şi hamsia. Adăugăm dresingul şi amestecăm uşor ca dresingul să cuprindă bine ingredientele. Pentru a face salata mai prezentabilă, după ce am amestecat, mai presărăm puţină ceapă, ornăm cu hamsii şi aşezăm sferturile de ou. Aşezăm lămâia la îndemână şi eventual punem zeamă atunci când mâncăm. Hamsiile mai bune sunt cele marinate, mai uleioase, ci nu cele exagerat de sărate.

Cantităţile sunt oarecum orientative deoarece se pot modifica funcţie de plăcerea fiecăruia. Unul poate vrea să domine net cartoful, altul doreşte mai mult gogoşar acru. Mie unul, îmi place cu mult peşte. Se pot folosi şi castraveciori dar să fie din cei micuţi, pentru că sunt mai puţin zemoşi. Salata de cartofi cu hamsii este spornică şi destul de arătoasă pentru o masă la evenimente.

Să fiţi bine!

Papricas de Cartofi cu Carne de Porc

January 7, 2014 by Ovidiu Slavulete 4 Comments

Papricaşul este o tocană care, aşa cum îi spune numele, are drept scop existenţial să cinstească paprika, adică boiaua noastră cea de toate zilele, dulce sau iute. Reţeta de mai jos, papricas de cartofi cu carne de porc, simplă şi cu faţă neprefăcută, nu are nici o pretenţie că ar urma linia trasată de păstorii unguri şi ale lor ceaune, ce s-au îndeletnicit în vreme cu armonizarea cărnii cu ardeiul uscat. Aceşti păstori au finisat combinaţia de carne şi boia în papricaş şi gulaş. Un papricas are întotdeauna carne, fie că e de vita, oaie, porc, pui sau peşte, ea este întotdeauna prezentă. Cele doua variante populare de papricaş sunt date de prezenţa cartofului sau a găluştelor. Pe lângă boia, am obiceiul de a mă baza la asemenea tocană pe trei condimente şi anume piper, coriandru şi ienibahar (piper jamaican), toate proaspăt măcinate în mojar. Ardeiul, pentru a fi dominant, nu îl las reprezentat doar de boia ci mai adaug şi ciuşcă uscată coaptă puţin pe foc şi mărunţită din cuţit.

Necesar papricas de cartofi cu carne de porc

500 gr. pulpă de porc
1 kg cartofi
2 linguri de boia
2 cepe
1 ceaşcă bulion dulce
3-4 ardei uscaţi
3-4 căţei de usturoi
boia, piper, coriandru, ienibahar, sare
ulei sau untură
pătrunjel verde

Preparare

1. Tăiem carnea de porc îmbucături. Într-un ceaun încingem o lingură de untură (cea mai bună pentru papricaş) şi rumenim bine carnea, amestecând constant cu o lingură de lemn. Bineînţeles, cine doreşte, poate să evite untura şi să folosescă uleiul. În principiu orice reţetă poate fi adaptată dorinţelor şi constrângerilor pe care fiecare şi le asumă cu privire la mâncare.

2. Tocăm mărunt ceapa şi când carnea este rumenă punem şi ceapa în ceaun. Dăm un praf de sare să scoatem puţin apa din ceapă, să nu o ia focul repede. Amestecăm din când în când şi lăsăm să se călească şi ceapa.

3. Punem câteva boabe de piper, ienibahar şi coriandru în mojar şi le zdrobim. Măcinate mai grosier, în mojar, condimentele vin cu ceva iuţeală dar şi cu aromă. Aceste condimente împreună cu o lingură de boia (dulce sau iute, după cum preferaţi) le punem peste călitură în ceaun. Amestecăm şi mai lăsăm 1-2 minute pe foc după care stingem totul cu o cană cu apă caldă. Lăsăm să fiarbă la foc potrivit cca. 20 de minute până se mai înmoaie carnea.

4. Curăţăm cartofii şi îi tăiem sferturi, bucăţi mai mari. După ce carnea s-a mai înmuiat adăugăm bulionul şi cartofii. Completăm cu apă călduţă pâna aproape că acoperim cartofii. Lăsăm să fiarbă potrivit.

5. Coacem ardeii uscaţi pe flacăra de la aragaz, le tăiem cotoarele şi le scuturăm, cât de cât, seminţele. Mărunţim ardeii copţii din cuţit, adică fără fineţe excesivă şi îi punem în ceaun. Lăsăm totul să fiarbă încet până ce cartofii sunt gata. Nu amestecăm în cartofi decât la început când sunt tari şi nu se fârâmă. Pe măsură ce fierb cartofii, mai agităm uşor ceaunul fără a mesteca în el. Astfel cartofii se păstrează întregi şi nu se transformă totul într-un terci.

6. După ce au fiert cartofii adăugăm căţeii de usturoi feliaţi. Gustul oricărei tocane de cartofi se rotunjeşte şi împlineşte la final cu câţiva căţei de usturoi. La papricaş, pentru a simţi viguros gustul de boia, ultima jumătate de lingură de boia se adaugă la final. Aşa facem şi noi! Apoi aromăm cu pătrunjel proaspăt şi punem un capac pe ceaun.

Lăsăm 10 minute să se maturizeze gustul, timp în care ne facem sau nu ne facem de lucru prin casă. După 10 minute ne întoarcem la al nostru paprikas de cartofi cu carne de porc. Şi-l mâncăm! Pe tot!

Să fiţi bine!

Piept de pui cu piure de conopida si cartofi

December 5, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Frigul şi îngheţul au alungat ţăranii de prin pieţe, unde încercau să mai câştige un ban vânzând ultimele roade ale grădinilor din acest an. Ardeiul ăla pricăjit şi roşiile mici şi pătate ce încă le mai găseai alaltăieri pe masa ţăranului erau mai bune decât bobonatele roşii turceşti şi decât uriaşul ardei California. Aflat în piaţa, oarecum pustie la 8.30, tot ce mi-a trezit interesul, fiind şi rod al gliei strămoşeşti, a fost o conopidă la a cărei vedere am purces să-i fac mental felul, în toate chipurile culinare. Dar, după ce am făcut-o musaca şi am onorat-o prin diverse salate, am ales să o fac piure, sau cel puţin să încerc, să vedem ce obţinem. Ei bine, după ce am preparat piureul de conopidă – preparat normal ca şi ăla de cartofi- rezultatul nu m-a satisfăcut, fiind prea dulce pentru gustul meu. M-am orientat rapid la două variante de dres busuiocul şi anume: prima care presupunea să-i dau usturoi şi brânză şi a doua idee era să-i adaug 2 cartofi fierţi pasaţi şi o ceapă roşie tocată mărunt. Cum din capul locului mi-am propus ca acest piure să fie garnitură la piept de pui, nu prea am văzut bine variata cu brânza aşa că, am ales să fac piept de pui cu piure de conopida şi cartofi.

Ingrediente reteta piept de pui cu piure de conopida si cartofi

1 piept de pui
1 conopidă
2 cartofi
1 ceapă
2 căţei de usturoi
1 lingură de unt
piper, oregano, sare
ulei

Preparare

1. Desfacem conopida bucheţele şi o spălăm bine. O punem la fiert în apă cu sare pentru 10-15 minute, până se înmoaie. După ce a fiert o lăsăm într-o strecurătoare mare să se scurgă bine apa. Spre deosebire de cartofi, conopida lasă mai multă apă. O altă variantă ar fi coacerea acesteia la cuptor pentru 30-45 de minute, caz în care conopida nu mai este apoasă şi piureul iese mai închis la culoare. Fierbem şi doi cartofi mai mari, cât să fie pe jumătatea cantităţii de conopidă. După ce s-a scurs conopida o dăm prin blender sau o zdrobim cu furculiţa sau presa de cartofi. Eu am dat-o prin blender dar, acum când scriu, cred că ar fi trebuit să o pasez cu furculiţa, să las piureul mai rustic. Gustul ar fi acelaşi dar cred că ar fi mai arătos un piure mai rustic, mai ţărănesc. Pentru a reduce apozitatea şi ai da o cremozitate mai ridicată, punem piureul de conopida într-o tigaie încinsă şi amestecăm să crească cremozitatea prin evaporarea sucului.

2. Adăugăm peste piureul de conopidă puţin unt, un praf de piper, cei doi cartofi făcuţi, de asemenea, piure. Tot acum adăugăm şi cei doi căţei de usturoi daţi pe răzătoarea fină. Mai amestecăm 1 minut şi oprim focul. Tocăm mărunt ceapa, o punem peste piure şi omogenizăm. Gustăm şi potrivim de sare. Am folosit ceapă de apă, din cea lungă şi roşie, mai puţin iute.

3. Desfacem pieptul de pui şi îl tăiem felii, nu foarte subţiri, bune de a fi puse pe grill. Nu cumva să ne punem cu ciocanul pe carne că-şi pierde sucurile şi obţinem o uscătură. Într-un bol punem 2-3 linguri de ulei de măsline, o lingură de oregano şi piper proaspăt măcinat. Feliile de piept, aşa cum le-am tăiat, le tăvălim şi le masăm bine în bolul cu pricina, să nu scape nimic neuns şi nearomat. Le lăsăm 10 minute în bol. Dacă preferaţi alte arome folosiţi ce ierburi doriţi, putând adăuga inclusiv puţină zeamă de lămâie sau un căţel de usturoi zdrobit. Încingem bine tigaia grill şi punem feliile de piept de pui. Le ţinem două minute pe o parte şi alte două pe cealaltă. Dăm sare la sfârşit.

Servim pe cei ai casei, ca să ne facem datoria până la capăt şi dacă mai apucăm, că prea este bun, mâncăm şi noi.

Am încercat să valorific sucurile şi aromele lăsate de carne pe grătar. Am pus puţină supă călduţă pe grill, am extras aromele după care sosul rezultat l-am turnat de pe grill într-o tigaie micuţă. Am pus o lingură de unt şi una de de sos de soia, piper proaspăt măcinat şi l-am lăsat să scadă puţin. Treabă de 2-3 minute. Iei cu lingura şi pui în jurul piureului şi pieptului de pui, în farfurie.

Să fiţi bine!