Retete cu carne de porc

Musaca de Dovlecei Grijita cu Sos Romanesc

June 17, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Obişnuit din familie, probabil ca mai toţi, cu clasicele musacale de cartofi sau de vinete, cu ceva timp în urma m-am abătut de la obişnuinţa mea şi am experimentat musacaua de conopidă, după o reţetă descoperită într-o veche carte de bucate. Niciodată nu m-am dat în vânt după conopida gătită, dar musacaua cu conopidă m-a surprins foarte plăcut şi v-o recomand ca fiind o mâncare excelentă.

Ei bine, succesul conopidei m-a împins să diversific legumele ce pot fi parte la o delicioasă musaca. De fapt, cred că tehnica în sine de preparare a musacalelor, în general vorbind – prăjeală, sos, cuptor – completată de ingrediente ce sunt tradiţional, mai de toţi apreciate, face ca o diversitate mare de musacale să se bucure de apreciere. Azi, vă propun să încercăm o musaca de dovlecei rotunjită, în schimbul mai prezentului sos bechamel, cu un sos românesc cu ceapa şi roşii, discret astringent. Iar dacă cumva nu vă plac dovleceii, nu judecaţi a priori această musaca, aşa cum am procedat eu eronat cu cea de conopidă, ci chemaţi-o în farfurie să-i faceţi de-ncercare pentru un drept verdict.

Ingrediente musaca de dovlecei

3-4 dovlecei
400-500 gr carne tocată (vietatea la alegere )
1 ceapă
3 roşii
1/2 ardei gras
3-4 căţei de usturoi
2-3 linguri de bulion sau roşii cubuleţe la conservă
1 ou
1 legătură pătrunjel
sare, piper
ulei

Pentru sos românesc

1 ceapă
1/2 ardei gras
o cană bulion sau o conserva de roşii cubuleţe
puţin ardei iute (opţional, dacă nu suportă organismul)
piper, sare
ulei

Preparare

1. Curăţăm de coajă dovleceii şi îi tăiem felii groase de cca 1 cm. Punem feliile într-un bol şi le dăm un praf de sare mare, ajutându-le astfel să mai piardă din apă.

2. Încingem o tigaie şi punem carnea tocată să se rumenească. Condimentăm cu sare şi piper proaspăt măcinat. Amestecăm şi aşteptăm să-şi schimbe carnea culoarea şi să-şi lase zeama.

Curăţăm şi tocăm mărunt o ceapă. Când zeama lăsată de carne s-a cam evaporat, adăugăm ceapa tocată.

Amestecăm şi călim ceapa şi carnea împreună până ce ceapa devine sticloasă. Tocăm mărunt jumătate de ardei gras şi căţeii de usturoi şi îi punem peste prăjeală, în tigaie. Tot acum punem şi 2-3 linguri de bulion.

Amestecăm constant şi lăsăm tigaia pe foc mic încă 3-4 minute, până se armonizează gustul. Înainte de a lua tigaia de pe foc, adăugăm pătrunjelul proaspăt tocat mărunt şi amestecăm să aromeze călitura.

Punem toată această prăjeală într-o farfurie şi o lăsăm să se răcească. Când s-a răcit suficient spargem peste ea un ou şi omogenizăm bine.

3. Ungem tava, în care urmează să montăm musacaua, cu ulei şi o tapăm bine (chiar dublate dacă este cazul) cu felii de dovlecei. Peste acest strat de dovlecei întindem uniform compoziţia pregătită mai înainte.

Peste stratul de compoziţie retapăm cu felii de dovlecei.

Tăiem roşiile felii şi peste ultimul strat de dovlecei, venim cu un strat de roşii.

4. Preparăm sosul. Tocăm mărunt ceapa şi o punem la călit. Adăugăm cealaltă jumătate de ardei gras şi eventual, câteva rondele de ardei iute. Piperăm şi dăm puţină sare.

Adăugăm conserva de roşii cubuleţe sau cana cu bulion. Amestecăm şi ţinem 2 minute pe foc. Gustăm sosul format şi dacă nu ne mulţumeşte mai dăm sare, piper, eventual puţin zahăr.

Se pot încerca şi alte condimente sau arome. Se pot folosi şi roşii proaspete dar trebuie decojite şi tăiate cubuleţe mici. Eu am folosit fix o cutie de roşii cubuleţe: 2 linguri cu roşii la prăjeală şi restul la acest sos.

5. Cu o lingură întindem tot sosul peste musaca, nivelând şi ajutându-l să pătrundă prin toate ungherele.

Băgăm tava în cuptorul încins pentru cca. o jumătate de oră.

Cam asta-i cu acest fel de musaca de dovlecei. Când am mâncat-o, am tocat rondele de ceapă verde în a mea farfurie.

Să fiţi bine!

Gustare cu salata, dovlecei usturoiati si gratar

June 16, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Dacă, de obicei, cei mai mulţi ne limităm a mânca spanacul gătit în diverse reţete, în jumătatea acesta de an, eu am folosit mai mult ca oricând spanacul proaspăt în diverse salate, combinat cu multe alte verziuri locale, cum ar fi: macriş, lobodă, leurdă, salată verde. La fel am procedat şi cu loboda roşie, pe care mă mărginisem până acum să o reduc, ca participare, numai la tradiţionala ciorbă de lobodă. Aşa că, abundenţa diverselor frunze comestibile în pieţe dar şi dorinţa de a creşte participarea acestei flore, zic eu, binefăcătoare pentru sănătate, m-a făcut să integrez spanacul, loboda, ştevia, etc în diverse meniuri, mai mult sau mai puţin lucrate. Gustări, salate sau mâncăruri, unele în baza unor combinaţii ceva mai ieşite din tipicul nostru culinar, mi-au întărit convingerea că aceste plante, atât de comune pentru noi, au mai mult de oferit în bucătărie. Azi, am improvizat o gustare pe bază de spanac, macriş şi lobodă roşie prospătă, dovlecei la grătar usturoiaţi şi ceva cărniţă la grill.

Ingrediente gustare improvizată

2 legături spanac tânăr
2 legături macriş
1-2 legături lobodă roşie
3 dovlecei
3-4 căţei de usturoi
carne pentru grill – porc, pasare sau chiar fileuri de peşte
1 legătură pătrunjel
ulei măsline, oţet mai puţin tare
cimbru, piper, sare

Preparare

1. Înlăturăm codiţele la frunzele de spanac, macriş şi lobodă şi le spălă. Le lăsăm să se scurgă bine de apă. Cantităţile sunt orientative, în sensul că se pot modifica după cum doreşte fiecare. Dacă cumva, există convingerea că loboda roşie nu merge mâncată proaspătă, adică negătită, trebuie renunţat la această convingere şi vă asigur că loboda roşie, atâta vreme cât este prospătă şi tânără, merge excelent în salate. Pregătim un dressing clasic din 3 linguri ulei măsline, 1 lingură oţet, sare şi piper prospăt măcinat. În loc de oţet putem folosi lămâia. “Bătem” dressingul cu o furculiţă până devine albicios, netransparent (adică devine suspensie) şi îl punem peste frunzele noastre, amestecate în prealabil într-un bol. Amestecăm uşor cu două linguri, pentru ca dressingul să îmbrace bine verziturile.

2. În paralel, spălăm dovleceii şi îi tăiem felii de cca. o jumătate de cm. Nu este cazul să îi decojim, deoarece coaja “îi ţine” şi ne ajută să nu se destrame pe grill. Punem feliile într-un bol şi le aromăm şi condimentăm cu puţin cimbru şi piper. Adăugăm 1-2 linguri de ulei şi le amestecăm cu mâna să le cuprindă uleiul şi condimentele.

Încingem grill-ul şi în 1-2-3 runde coacem toate feliile de dovlecei. Pe măsură ce se coc le punem într-un bol. Zdrobim căţeii de usturoi cu presa, îi frecăm cu sare şi puţin ulei şi punem 1-2 linguri de oţet. Tocăm mărunt pătrunjelul proaspăt. Punem dressingul usturoiat şi pătrunjelul tocat peste dovleceii copţi şi amestecăm uşor să nu-i fărâmiţăm. Singurul criteriu în ce priveşte cantităţile folosite este propiul gust. Gustăm şi mai putem adăuga după nevoie usturoi, oţet, piper sau sare.

3. Pe grill-ul eliberat de feliile de dovlecei punem carne, după cum apreciem, porc, piept pui, file peşte. Carnea o putem prelucra înainte la fel cum am procedat cu feliile de dovlecel.

Carnea se face repede, aşa că pregătim farfuria sau farfuriile, punând ca bază salata de spanac, macriş şi lolobodă roşie, iar peste, în mijloc, dovlecei usturoiaţi. Când este carnea gata, o adăugăm pe farfurie şi trecem la fapte. Pentru că îmi place iuţeala, am adăugat câteva rondele de ardei iute în propia-mi farfurie.

Să fiţi bine!

Ciorba de Cartofi Noi cu Afumatura. Racoritoare in Zilele de Vara

June 10, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Am mai spus şi-n alte dăţi că sunt un gurmand mai tradiţionalist, fidel mai degrabă roadelor de gradină autohtonă, pe care nu mă satur să le redescopăr mereu. În bucătărie, înclin să simplific mâncărurile sau, mai bine zis, să nu le complic inutil, să pun pe primul plan gustul secondat de o estetică decentă. De origine culinară, cred că mai mult sunt ciorbar, având în vedere dependenţa de această felurită zeamă, dependenţă care nu-mi dă pace mai mult de câteva zile. Venind vara şi agresat fiind de caniculă, am simţit că este momentul să-mi întreţin dependenţa cu ciorbe mai uşoare, mai răcoroase, drept pentru care am început sezonul cald cu ciorba de cartofi noi cu afumătură. Probabil cunoaşteţi ciorba asta populară aşa că nu fac decât să o aduc în atenţie, profitând de căldura de afară. Simplă, rapid de preparat, gustoasă şi reconfortantă, se pretează cu succes la tarhon, cimbru, leuştean sau pătrunjel, zeamă de varză sau borş, smântână, iaurt sau lapte bătut, după cum obişnuieşte fiecare.

Necesar ciorba de cartofi noi cu afumătură

1 kg cartofi
200 gr ceafă afumată
3-4 roşii
1 morcov
1 ardei gras roşu
1 ceapă
1 felie ţelină ( sau o ţelină mică românească)
1 legătură măcriş
1 legătură pătrunjel
sare, piper
1 lingură oţet

Preparare

1. Spălăm şi curăţăm morcovul, ţelina, ardeiul şi ceapa. Le tocăm mărunt şi le punem la fiert în 3-4 litri de apă. Ceafa afumată o tăiem cubuleţe şi o punem în fiertură. Adăugăm un praf de sare şi lăsăm să fiarbă la foc încet cca 20 de minute.

2. Curăţăm cartofii şi îi tăiem îmbucături. Roşiile le feliem şi apoi le tăiem cubuleţe mici, caz în care nu mai este nevoie să le curăţăm coaja. Punem în ciorbă cartofii şi roşiile.

3. Lăsăm să fiarbă până ce cartofii se înmoaie dar fără a se fărâmiţa ci păstrându-şi fermitatea. Acrim cu o lingură cu oţet sau mai mult după plăcerea fiecăruia. Gustăm şi potrivim de sare. Tot acum dăm şi un praf de piper proaspăt măcinat. Spălăm şi mărunţim macrişul şi pătrunjelul şi le punem în ciorbă. Oprim focul. Dacă doriţi, merge foarte bine şi leuşteanul.

Se poate mânca caldă dar şi rece, fiind o ciorbă plăcută şi răcoritoare în zilele fierbinţi de vară. Se poate drege cu smântână sau cu lapte bătut. Mie îmi place să toc ardei iute în ea.

Să fiţi bine!

Ciolan cu varza noua si marar. La cuptor

May 29, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Oarecum ritualic, atunci când apare varza nouă pe tarabe, în piaţă, pregătesc mult mâncatul ciolan cu varza noua şi mărar. De această dată, am ales să prepar un ciolan crud, adică neafumat, iar varza, pentru a-i da vioiciune am preferat să o frec cu sare de lămâie. Bineînţeles că ciolanul crud poate fi înlocuit cu ciolan afumat iar cine preferă varza dulce, poate renunţa la sarea de lămăie.

Necesar ciolan cu varza noua

1 ciolan
1 varză mare sau 2 mai micuţe
2 roşii
1 legătură bună de mărar
piper boabe, foi de dafin, cimbru uscat, 1 plic sare de lămâie, sare
1 ardei iute – opţional
1 felie de ţelină
1 ceapă

Preparare

1. Pregătim ciolanul şi îl punem la fiert într-o oală cu foi de dafin, sare, boabe de piper, o felie de ţelină şi o ceapă întreagă curăţată.

Îl fierbem cca o oră şi îl scoatem pe o farfurie. Punem ciolanul fiert într-o tăvă sau vas roman cu o ceşcuţă de apă şi îl băgăm la cuptor să se rumenească.

Dacă consideraţi prea consumatoare de timp această variantă, puteţi alege să puneţi ciolanul într-un vas cu ceva apă, cu condimente, să-i puneţi capac şi să-l daţi la cuptor. Adică să faceţi şi fierberea şi rumenirea la cuptor. În orice caz, ciolanul trebuie frăgezit înainte de a fi pus pe varză.

2. Tocăm fideluţă varza şi tăiem roşiile cubuleţe. Punem varza tocată într-un vas şi presărăm peste ea un plic sare de lămâie şi cât iei între trei degete, sare grunjoasă. Frecăm în mâini varza tocată pentru a se înmuia şi pentru a pierde din apă. Lăsăm varza 10 minute să lase apă. Scurgem varza de apă şi o punem într-un vas roman sau cratiţă. Adăugăm roşiile cubuleţe, mărarul tocat, 2-3 frunze de dafin, câteva boabe de piper, cimbru uscat şi amestecăm totul.

3. Ciolanul rumenit îl punem pe varză. Eu am avut un ciolan ceva mai mare şi am preferat să-l tai în câteva bucăţi şi să-l aşez pe varză. Punem un polonic cu zeama din oala în care am fiert ciolanul. Pentru că îmi place să mănânc mai iute, am tocat şi un ardei iute, suficient cât să dea o uşoară iuţeală. Cei care nu pot mânca iute, să înlăture ardeiul.

4. Băgam vasul cu varză şi ciolan la cuptor şi îl lăsăm cca 1 oră. Timpii, în genere sunt orientativi, pentru că depinde şi de cum coace cuptorul. Verificaţi varza, gustaţi-o şi când sunteţi mulţumiţi de textură, opriţi focul. Oricum, nu trebuie ţinut la cuptor până se moleşeşte rău varza. Este mai bună, mai gustoasă, varza ce prin gătire îşi păstrează din fermitate. Ciolanul cu varză este o mâncare ce se mănâncă întotdeuna caldă.

Să fiţi bine!

Orez cu Spanac şi Carne Prajita cu Oua Incaierate

May 13, 2014 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

Că-i garnitură sau pilaf, că-i în tavă, la cuptor sau în chinezescul wok, mai toţi mâncăm destul de mult şi destul de des, orez. Şi cum această prezenţă constantă se transformă în rutină şi fapt comun este bine să-i mai aducem un plus de diversitate. Astfel, vă propun să încercăm şi o garnitură de orez cu spanac, combinaţie destul de populară pe alte meleaguri. Funcţie de ingredientul pe care cade accentul, orezul cu spanac nu este acelaşi lucru cu mâncarea de spanac cu orez, ceva mai populară la noi. Mi-a trecut prin minte ca pe o asemenea garnitură de orez cu spanac, să aşez ceva carne prăjită la concurenţă cu nişte ouă încăierate. Nu am a mă plânge de această faptă de tigaie, pentru că s-a dovedit a fi o reuşită, că de nu, nu v-aş fi propus-o.

Necesar orez cu spanac si carne prăjită cu ouă încăierate

300 gr. orez
500 gr. spanac
500 gr carne porc
4-5 ouă
1 legătură pătrunjel verde
3 fire usturoi verde
2 căţei de usturoi
1 ceapă
2 linguri de unt
sare, piper
ulei

Preparare

1. Spălăm spanacul şi îi rupem codiţele. Într-o oală punem apă la fiert şi opărim spancul 1 minut. Îl scoatem şi îl lăsăm să se scurgă.

2. Între timp, carnea o tăiem bucăţi şi o punem într-o tigaie, la prăjit. După ce se rumeneşte uşor, punem apă cât să acopere carnea, dăm focul încet şi o lăsăm să se înmoaie. Trebuie să obţinem la final o carne fragedă şi moale.

3. Într-o altă tigaie călim sumar ceapa tăiată mic. Când ceapa a devenit sticloasă adăugăm căţeii de usturoi feliaţi. Amestecăm, mai ţinem pe foc 30 de secunde şi adăugăm orezul. Amestecăm şi călim puţin orezul. Punem o cană cu apă fierbinte în tigaie (sau cu supă de legume sau de pui, dacă avem la îndemână – ar fi mai gustos) amestecăm uşor şi lăsăm orezul să absoarbă apa. Dăm un praf de sare. După ce orezul a absorbit prima apă, punem şi a doua cană cu apă. Normal, apa folosită este ceva mai mult decât dublu cantităţii de orez. Când apa a fost absorbită şi suntem mulţumiţi de textura orezului, adăugăm cele două linguriţe de unt. Untul dă fineţe orezului.

4. Spanacul scurs îl tocăm mărunt cu cuţitul.

Punem spancul mărunţit peste orez şi amestecăm să se omogenizeze amestecul.

Mărunţim pătrunjelul, îl punem peste orez şi amestecăm încă odată. Gustăm şi potrivim de sare şi piper.

5. Între timp, carnea s-a frăgezit în tigaie. Apa s-a evaporat şi carnea s-a rumenit în amestecul final de ulei cu ceva grăsime de la carne. Dăm sare şi piper. Spargem ouăle şi le punem peste carne. Încăierăm carnea rumenă cu ouăle. Mărunţim usturoiul verde şi îl punem peste carne şi ouă. Amestecăm şi oprim focul.

6. Punem orez cu spanac în farfurie şi peste, aşezăm o porţie seriosă de carne încăierată cu ouă. Excelentă!

Să fiţi bine!

Sarmale in Foi de Stevie. In Vas Roman, la Cuptor

April 23, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

În lunile de primăvară, când verzei murate i s-a implinit sorocul, dar şi pentru căutare de gust şi diversitate, frunza de ştevie poate înveli cu real succes sarmaua. Opţiunea mea pentru învelitul sarmalelor se îndreaptă către ştevia creaţă sau dragavei, deoarece are frunza acrişoară. Ştevia creaţă – dragaveiul de cele mai multe ori se confundă cu ştevia, să-i spunem, clasică. Cea creaţă are frunzele dinţate şi mai lungi iar ştevia normală are frunza ceva mai rotundă şi nu este încreţită. Ştevia creaţă este acrişoară iar cea clasică este dulce. Deci, fie că alegem să preparăm sarmale cu ciuperci – de post, cu carne albă – mai uşoară sau din cele clasice, frunza noastră de ştevie creaţă, zisă şi dragavei, acrişoară fiind, se va ridica la înalţimea umpluturi, rezultând un delicios tot. Dacă la sarmalele clasice, smântâna poate rămâne la alegerea şi pofta fiecăruia, după părerea mea la cele în ştevie, iaurtul gras sau smântâna sunt obligatorii, fac parte din întreg, rotunjind lucrarea. Reţeta de sarmale in foi de stevie este ceva mai facilă şi necesită un timp de preparare mai scurt.

Necesar reţeta de sarmale in foi de stevie

2 legături de frunze de stevie, mai mari
1 cană cu bulion
1 polonic cu supă de carne sau legume
1 bucată micuţă de şuncă afumată
3-4 raci, ardei uscaţi – opţional
verdeaţă pentru aromă: mărar, leuştean, pătrunjel
piper, foi de dafin, cimbru

Pentru umplutura sarmalelor:

500 gr carne
o ceaşcă orez
1 ceapă mare
2-3 linguri de bulion
pătrunjel verde
piper măcinat proaspăt, cimbru uscat, boia dulce, sare
ulei

Preparare

1. Pentru început pregătim compoziţia sarmalelor. Tocăm mărunt ceapa şi o călim împreună cu 2-3 linguri de bulion. Într-un bol amestecăm carnea tocată, ceapa călită, orezul, un praf bun de piper, sare, cimbru, un praf de boia şi pătrunjel tocat. Amestecăm bine să se omogenizeze şi lăsăm compozitia 20-30 de minute să se formeze gustul şi să se armonizeze aromele. Este cunoscut faptul că există diverse variate de preparare a compoziţiei, aşa că fiecare o prepară după cum obişnuieşte – cu verdeaţă sau nu, cu boia sau nu, cu mai mult orez, cu alte condimente, etc. Cât timp se odihneşte compoziţia ne ocupăm de foile de dragavei.

2. Alegem foile mai mari, le tăiem codiţele ce depăşesc cadrul frunzei, şi le spălăm bine în apă rece. Într-o oală, punem un lat de palmă de apă şi o punem pe foc, spre fierbere. Când apa este fierbinte ( nu neapărat în fierbere) chitim foile de ştevie una peste alta şi le scufundăm în apa fierbinte. Le lăsăm 30 de secunde şi le scoatem, le scurgem şi le punem într-un bol. Practic, le opărim, pentru a se rula uşor. Chitirea, înainte de opărire, se face pentru a se lua mai apoi, uşor, frunză cu frunză, pentru umplere.

3. Umplem sarmalele. Luăm câte o frunză de ştevie, punem o lingură de compoziţie şi pe lungimea frunzei, le rulăm. Odată opărite, foile de ştevie se rulează chiar mai uşor decât foile de varză.

Într-un vas roman (cratiţă, tavă), aşezăm un pat de foi de ştevie, rămurele de verdeaţă ( mărar, pătrunjel, ţelină, leuştean – la alegere – sunt toate bune, dau gust, aromă, şi-s sănătoase), punem câteva felii de afumătură, piper boabe, 2-3 foi de dafin şi cimbru.

Pe patul format din aceste ingrediente, aşezăm milităreşte sarmalele învelite, adică ordonat. Dacă ne plac şi poftim la aşa ceva, umplem şi câţiva ardei raci şi îi strecurăm printre sarmale.

După ce am finalizat de umplut şi arânjat sarmalele în vas, amestecăm supa cu bulionul şi le turnăm peste sarmale. Nu înecăm sarmalele cu zeama asta, eventual punem mai puţină ( depinde de câte sarmale ne-au ieşit şi cât orez am pus în sarmale – dacă alegeţi să puneţi mai mult), deoarece vor mai lăsa şi sarmalele zeamă. Acoperim sarmalele cu alte foi de ştevie şi le băgăm la cuptor.

Să aproximăm că în maxim o oră sunt gata, respectiv carnea să fie gătită că frunzele fierb rapid, nu ca cele de varză care cer mai mult timp. Verificăm dacă sunt gată, ca de obicei, prin gustare. Le scoatem din cuptor, le lăsăm să se aşeze 15- 20 de minute şi putem mânca. Iaurtul gras, de bivoliţă sau smântâna fac delicioase aceste sarmale in foi de stevie.

Să fiţi bine!