Retete ieftine

Salata de hamsii. Chilca cu ceapa rosie

September 29, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Denumirea de chilcă este asociată cu orice pește mic, marin, ce se prinde în năvod la Gurile Dunării, și care, de regulă, este aruncat direct din plasă, viu, în niște butoaie cu saramură de sare. Formată preponderent din aterină, un pește local al Mării Negre (asemănător cu hamsia), chilca mai poate cuprinde și ceva sprot, hamsie, gingirica. La orice borș de pește, pescarii dunăreni contribuiau cu o mână de chilcă, înainte de a pune în fiertură falnicele bucăți de somn, crap, știucă, etc. Chilca saramurată la butoaie și-a găsit împlinirea într-o salată simplă dar plină de gust, asociată cu omniprezenta ceapă, salată eventual îmbogățită și cu alte participări mai subiective ca măslina, capera, morcovul, gogoșarul acru, cartoful fiert. Cum nu toți avem privilegiu de a trage de plase pe la Gurile Dunării pentru a culege ceva chilcă, ne mărginim să băgăm năvodul în cartierul noastru și alegem hamsia pentru salata noastră.

Vom găsii preponderent două feluri de hamsie conservată și anume, una în saramura de sare (cea mai multă) și alta conservată în ulei cu ceva sare (se găsește și congelată, la pungă de 500 – 1000gr.). Dacă cea sărată necesită, după gust, o eventuală desărare, hamsia în ulei este mai puțin sărată și se pretează excelent la salată fără nici o altă operațiune pregătitoare de desărare. Hamsia sărată poate fi trecută puțin prin apă rece să-și mai piardă săratura. Se obișnuiește, de regulă ca hamsia să se curețe de cap și mațe într-un mod simplu: rupem capul tragându-l spre burta peștelui și astfel scoatem și mațele. Eu, care mi-am petrecut vacanțele copilăriei într-o localitate dunăreana, nu execut această migăloasă operațiune de curățare pentru salata de hamsii, deoarece mi se pare inutilă, fiind obișnuit să mănânc peștele “cu totul”, cum se spune popular.

Necesar salata de hamsii

300 – 400 gr hamsii (a nu se confunda sprotul cu hamsia)
2 cepe roșii, mai prezentabile
1 morcov
1 pumn măsline
o lingură de capere
oțet de mere
ulei măsline
piper
lămâie
pătrunjel proaspăt

1. Spălăm peștele. îl lăsăm să se scurgă bine și îl punem pe un prosop uscat să se zvânte oleacă. Tăiem ceapa julien – fideluță – solzișori (toate reprezintă același fel de tăiere a cepei: se înjumătățește ceapa pe lungime și apoi se feliază jumătățile). Curățăm morcovul și îl tăiem fâșii subțiri cu ajutorul curățătorului sau îl dăm pe răzătoarea mai mare. Morcovul dă puțină dulceață salatei de hamsii. Punem hamsiile într-un bol, adăugăm ceapa tocată și morcovul, măslinele și caperele.

2. Într-un bol, punem 4 linguri de ulei de măsline, 2 linguri de oțet de mere (când cumpăram oțet, citim eticheta, să fie obținut prin fermentație, din fructe, ci nu invers, prin diluarea acidului acetic), un praf de piper proaspăt măcinat și bătem ușor amestecul cu o furculiță până devine suspensie și nu mai este transparent. Adăugăm ploaie peste salată și amestecăm ușor, să învăluie bine dressing-ul ingredientele.

3. Tocăm pătrunjelul, tăiem felii sau sferturi lămâia și ornăm salata.

Să fiți bine!

Supa de rosii cu galuste

August 20, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Gustoasă zeamă de vară, pe care eu aş încadra-o, după tradiţie şi chimie, mai degrabă la ciorbe decât la supe, supa de rosii este un soi de rezervă de sănătate. La ea te întorci, oarecum nostalgic, ca la o dragoste primară, după ce te-ai perindat prin diverse meniuri şi ghiftuit, ai concluzionat filosofic că: proteina nu aduce fericirea! Atunci, cu dor în glas, exprimi timid: parcă aş mânca o ciorba de rosii! Ritualul asta se repetă periodic şi face să te apropii de echilibrul – în speţa noastră, alimentar – sugerat de o veche şi înţeleaptă expresie: Nimic în exces! V-am spus, cu ceva timp în urmă, ce mare încântare trupească îţi oferă ciorba de roşii coapte pe grătar, mâncată cu pâine prăjită frecată cu usturoi, aşă că, azi vă îndemn la bucurie şi sănătate cu o supa de rosii cu galuste. Nu-i aşa că parcă aţi mânca o ciorbă de roşii?

Necesar supa de rosii cu galuste

1 kg (poate şi mai mult) roşii ţărăneşti diverse – mari, zemoase, rotunde, lungi, inimă de bou
2 ceape
2 morcovi
1 păstârnac
1 ardei gras
1 ţelină mică sau tulpină de ţelină
pătrunjel proaspăt şi ceva leuştean
sare, piper, o crenguţă de cimbru

Pentru galuste de gris

2 ouă
gris
1 linguriţă ulei
sare

Preparare

1. Tăiem cubuleţe mărunte toate legumele: ceapa, ardeiul, morcovi, păstârnacul, ţelina. Punem o oală cu apă pe foc şi adăugăm legumele tăiate.

2. Într-o crăticioară punem apă la încălzit şi punem roşiile întregi. Le lăsăm câteva minute până se încălzeşte apa şi începe să “plesnescă” coaja roşiilor. Scoatem roşiile cu o paletă sau lingură din apă şi le decojim. Le tăiem mai mare şi le punem într-un bol.

3. După ce legumele au fiert încet 10 minute, adăugăm roşiile tăiate. Tot acum adăugăm (opţional) şi o crenguţă de cimbru.

4. Pregătim compoziţia pentru găluşti şi o lăsăm să stea minim 10 minute. Nu mai descriu procedeul de preparare al găluştelor. Cine nu ştie cum se fac poate gasi amănuntele necesare dând click pe acest link: supă de raţă cu galuşte.

5. După ce roşiile au fiert cca 20 de minute începem să plasăm găluştele în oală folosindu-ne de o lingură. După ce am terminat găluştele de pus în oală, adăugăm o ceaşcă cu apă rece pentru a opri fierberea, dând astfel timp găluştelor să se umfle. Focul la oală se menţine redus. Lăsăm să fiarbă încet înca 10 minute. Gustăm şi potrivim de sare. La final dăm (opţional, după plăcerea fiecăruia) un praf de piper proaspăt măcinat. Aromăm cu pătrunjel şi eventual, leuştean proaspăt.

PS. Nu am pus rădăcină de pătrunjel pentru că nu am găsit în piaţă. Dacă aş fi avut, sigur aş fi pus, deoarece, după mine, cele patru rădăcinoase – morcov, ţelină, păstârnac şi pătrunjel – alături de ceapă, constituie cea mai bună bază pentru majoritatea ciorbelor. Dacă obişnuiţi să mâncaţi mai acru, chiar dacă supa de roşii este dulce-acrişoară, merge puţin oţet de mere. Dacă găsiţi prin cămară o ciuşcă uscată, o puteţi trece peste flacăra aragazului şi punând-o în oală, daţi un parfum exotic supei şi o nuanţă de vino-ncoa de nerefuzat.

Să fiţi bine!

Iahnie de Dovlecei Aromata cu Busuioc

August 14, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Simplă şi facilă, dar intrată oarecum într-un con de umbră, această iahnie de dovlecei se mânca mai bine în prima jumătate a secolului trecut, când orice birt sau restaurant facilita diverse gustări pe lângă sticle sau halbe. Era prezentă şi în posturile mai abitir ţinute, în vremea aia, în România rurală. Este de încercat în zilele astea, de vară călduroasă, mai ales că este bună nu numai caldă dar şi rece, mâncată cu pâine prăjită.

Fără să ne ţină prea mult timp în bucătărie, dăm carnea la o parte pentru o zi şi facem o încercare cu iahnie de dovlecei. Poate fi văzută ca gustare – salată (gen salata de vinete), ca mâncare de post sau, de ce nu, drept garnitură lângă o friptură suculentă, cu smerenie preparată pentru a nu-i indigna pe cei ce ţin post. Sper să placă amatorilor de dovlecei!

Necesar iahnie de dovlecei

4-5 dovlecei tinerei
2 roşii
1 ceapă
4-5 căţei de usturoi
sare, piper, cimbru
busuioc proaspăt sau verdeaţă după preferinţă
ulei

Preparare

1. Curăţăm dovleceii de coajă şi îi tăiem cubuleţe. Îi punem într-o strecurătoare mare şi le dăm un praf de sare să mai piardă din apă. Îi lăsăm 20 de minute.

2. Încingem o tigaie cu 2 linguri de ulei şi călim cubuleţele de dovlecei. Apa din dovlecei se va evapora şi acestia se vor fărâmiţa. Dăm pe răzătoarea mică doi căţei de usturoi, peste dovlecei şi amestecăm. Îi scoatem din tigaie, pe o farfurie.

3. Tocăm ceapa şi o călim în aceaşi tigaie. Adăugăm piper şi câteva fire de cimbru. Decojim roşiile şi le tăiem mărunt. După ce s-a călit ceapa adăugăm roşiile. Lăsăm să se formeze un sos şi apa roşiilor să se evapore. Se poate folosi în loc de roşii şi bulion, dar eu prefer vara să folosesc roşii proaspete.

4. Adăugăm dovleceii rumeniţi peste călitura de ceapă şi roşii. Amestecăm şi lăsăm să scadă bine.

Deoarece mănânc mai usturoiat eu mai adaug în faza finala usturoi ras pentru un gust mai pregnat de usturoi. Fiecare poate adăuga usturoi după cum doreşte. Tot acum se adaugă pătrunjel proaspăt tocat mărunt. Eu am ales să folosesc busuioc proaspăt.

5. Iahnia de dovlecei se poate servi atât caldă cât şi rece. Mie îmi place rece, întinsă pe felii de pâine, prăjite sau nu, peste care presar busuioc mărunţit.

Cu imaginaţie, fiecare poate lucra la paleta de condimente şi se poate modifica textura, în sensul de a se face mai tartinabilă.

Să fiţi bine!

Paste cu branza, stafide si mere caramelizate

July 11, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Uşor de făcut, fără prea multă muncă şi cu reţete flexibile, dulci sau sarate, cred că macaroanele cu branză au fost prezente în copilăria oricui. Pentru mine, acea perioadă, a fost vârf în ce priveşte mâncatul de paste cu branza, iar treptat, discret, aproape au dispărut din meniul meu. Cum copii au început să-mi ceară, după ce au mâncat la bunici, paste cu branza, a trebuit să înnod tradiţia şi să rezolv rezonabil cererea. Chiar dacă, probabil, asemenea reţetă este foarte cunoscută, ţin să vă arăt cum mi-am îndeplinit ieri sarcina trasată de stăpânirea pofticioasă. Mă gândesc că poate vreo fotografie, vă îmbie şi vă trezeşte pofta, aşa încât, faceţi în week-end o cratiţă de paste cu branza, stafide şi alte cele.

Necesar paste cu branza

200 gr branză dulce sau sărată ( eu am folosit branză de oaie)
300 paste penne
3 ouă
1 pumn de stafide
4-5 linguri de zahăr
coaja rasă de la o lămâie
esenţă rom sau vanilie
2 linguri de unt
1-2 mere

Preparare

1. Pentru început punem stafidele într-un vas mic, cu o fiolă esenţă de rom şi apă cât să le acopere. Le lăsăm să se parfumeze. Într-un bol, dăm branza pe răzătoare. Dacă folosiţi branză dulce, doar se frământă puţin. Bătem 2 ouă întregi şi albuşul de la al treilea şi le punem peste branză. Adăugăm coaja de lămâie rasă, 4-5 linguri de zahăr şi stafidele cu tot cu siropul în care au stat. Omogenizăm bine amestecul. Zahăr se poate pune mai mult sau mai puţin, după cât de dulce doriţi preparatul. De asemenea, se poate folosi orice esenţă sau combinate. În genere merge orice fel de brânză – de oaie, de vacă, mai grasă sau telemea, dulce sau sărată, etc.

2. Se pune apă la fiert cu o linguriţă de sare şi se fierb pastele 7-8 minute, ceva mai al dente, să nu se rupă prea uşor. Se scot într-o strecurătoare.

3. Amestecăm într-un vas pastele fierte cu compoziţia cu branza şi o lăsăm 5 minute să se aromeze pastele. Într-un vas de jena, tavă, cratiţă turnăm pastele cu branză. Punem untul ici-colo, deasupra şi gălbenuşul celui de-al treilea ou.

Întroducem vasul în cuptorul încins şi lăsăm să se lege şi să se rumenească, cca 20 minute.

4. Tăiem merele felii subţiri, le punem într-o tigaie şi punem peste ele 2-3 linguri de zahăr şi un strop de apă.

Lăsăm să se topească zahărul şi să se caramelizeze merele. Eu am pus şi un strop de oţet balsamic, pentru a potenţa gustul merelor. Cine doreşte să încerce, poate s-o facă. Mie îmi place aroma dată de oţetul balsanic. Altfel, întru totul opţional.

5. Când servim la masă, punem paste cu branza şi mere caramelizate peste paste. Se poate cerne şi puţin zahăr vanilat. Se pot folosi orice alte fructe de sezon.

Să fiţi bine!

Salata cu Linte Verde, Rosii, Ardei si Patrunjel Proaspat

July 8, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Destul de populara în trecutul nostru gastronomic, după o penurie prelungită in meniu, lintea revine treptat pe raft şi ca atare, evidenţiată într-o supă, într-o mâncare sau salată, îşi face loc şi pe masa noastră. Mi-a plăcut mult supa de linte roşie de inspiraţie turcească şi, după mesaje, cred că nu numai mie, iar lintea verde m-a foarte mulţumit în salate. A fost foarte gustoasă alături de verziturile primăvarii – leurdă, lobodă, spanac – şi cred că face o bună impresie într-o largă varietate de salate, aducând un rezonabil spor de consistenţă, prin bogăţia de fibre şi proteine cu care este înzestrată. Că sunt salate simple şi rapide, de zi de vară călduroasă, sau ceva mai sofisticate, de week-end cu familia, o încercare culinară cu linte verde nu o să vă dezamăgească. Azi, o zi foarte călduroasă, am preparat o salata cu linte verde, cu roşii şi ardei gras, aromată din plin cu mult pătrunjel verde. O salată comună şi simplă, în care lintea se regăseşte foarte bine.

Necesar salata cu linte verde, rosii, ardei si patrunjel

200 gr linte verde
3 roşii
2 ardei
1 legătură bogată de pătrunjel verde proaspăt
puţin ardei iute – optional
2 căţei de usturoi
ulei de măsline
oţet de mere
sare, piper

Preparare

1. Punem lintea verde la fiert în apă cu sare. Lintea fierbe destul de repede, în 20-30 de minute. O gustăm şi când este fiartă, o răsturnăm într-o strecurătoare mai mare să se scurgă bine apa. Nu trebuie fiartă excesiv pentru că se fârâmiţează destul de uşor. Ne bazăm pe gustat ci nu pe timp, care este orientativ.

2. Feliem subţire roşiile şi ardeiul sau, dacă preferăm, le tăiem cubuleţe. Pătrunjelul verde îl tăiem potrivit (nu mărunt ca la ciorbă), să-l simţim în salată.

3. Într-un bol punem 3 linguri de ulei, una de oţet, un praf de sare şi unul de piper. Amestecăm cu o furculiţă să rotunjim dressing-ul. În acest dressing răzuim căţeii de usturoi.

4. Punem roşiile, ardeii, pătrunjelul şi lintea într-un bol. Adăugăm dressing-ul şi amestecăm uşor, să se armonizeze. Dacă ne place puţin iute, tăiem rondele ardeiul iute şi îl adăugăm. Dacă doriţi mai acru se mai poate adăuga oţet. Fiecare îşi reglează cantităţile de condimente şi dressing după propiul gust. Să fiţi bine!

Paste cu bacon, ciuperci şi roşii cherry

June 23, 2014 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Deşi îmi plac pastele, nu le prepar decât atunci când îmi solicită copii, ce le agreează în mod deosebit, şi atunci când nu am timp sau pur şi simplu nu am chef de stat prea mult în bucătărie. Mai toate reţetele de paste sunt simplu de preparat şi neconsumatoare de timp, fiind în acelaşi timp suficient de săţioase astfel încât să nu ai surpriza ca peste o jumătate de oră să strige cineva că îi e foame (cum păţesc uneori cu copii, la puţin timp după ce s-au ridicat de la masă). Preferatele mele, ca rapiditate de preparare şi gust, sunt aceste paste cu bacon şi ciuperci, cărora, atunci când le prepar special pentru mine, le dau puţin ardei iute şi mai mult usturoi.

Paste cu bacon si ciuperci

250 paste penne
150 bacon
5 ciuperci – cca 200 gr
400 gr rosii cherry / 3-4 roşii coapte şi zemoase
puţin ardei iute
3-4 căţei de usturoi
pătrunjel verde
piper, sare
ulei

Preparare:

1. Punem ceva mai multă apă la fiert ( pastele se fierb în apă mai multă) cu o lingură cu sare. Adăugăm pastele în apa fierbinte şi le fierbem al dente.

2. Tăiem felii subţiri baconul şi ciupercile, curăţate în prealabil cu un prosop curat.

Roşiile cherry le spălăm şi le înjumătăţim. Dacă folosim roşii mari le curăţam de coajă (le scufundam în apă fierbinte) şi apoi le tăiem cubuleţe. Vara optez pentru roşii proaspete, coapte şi zemoase, pe când iarna aleg să folosesc roşii cubuleţe la conservă.

3. Încingem o tigaie cu două linguri de ulei şi călim baconul.

Adăugăm feliile de ciuperci şi amestecăm constant până ce acestea se călesc.

Punem roşiile cherry înjumătăţite, dăm un praf de sare şi unul de piper. Amestecăm şi aşteptăm să lase roşiile ceva zeamă.

Mărunţim ardeiul iute şi usturoiul şi le punem în tigaie.

Luăm cu o paletă pastele fierte al dente şi le punem în tigaie peste sosul format. Amestecăm uşor şi mai lăsăm 2-3 minute pe foc să cuprindă sosul pastele.

Tocăm pătrunjelul verde şi aromăm pastele.

Amestecăm şi oprim focul. Aceasta-i cea mai simplă variantă ce o prepar eu. Uneori mai adaug o ceapă şi un ardei gras, ce le călesc odată cu baconul. Se poate adăuga puţin parmezan sau caşcaval ras în farfurie când se mănâncă.

Să fiţi bine!