Retete cu sos

Dovlecei cu Sos de Iaurt. Salata Gustoasa si Racoritoare

September 22, 2017 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Salata de dovlecei cu sos de iaurt, prin prezența chimenului și a iaurtului, ne dezvălui atât originile sale grecești cât și levantine. Este îndeosebi o salata de vară, răcoritoare și aromată, oarecum atipică pentru masa noastră românească actuală dar cu oarece tradiție și apreciere în perioada interbelică și chiar mai devreme. când era o prezență obișnuită în meniul restaurantelor. Se aseamănă cu salata tzatziki dar textura și gustul dovlecelului fac diferența veniind cu dulceață suplimentară în timp ce chimenul consolidează unicitatea acestei salate de dovlecei cu sos de iaurt.

Ingrediente necesare salata de dovlecei cu sos de iaurt:

2 dovlecei (600-800 gr)
200 gr iaurt gras
50 gr smântănă
2 căței de usturoi
1 legătură mărar
chimen, sare

Se curăță dovlecei de coajă, se taie felii și se pun la fiert în apă clocotită cu puțină sare. După ce dovlecei s-au înmuiat se scot într-o strecurătoare mare și se lasă să se răcească și să se scurgă. Pentru a obține textura dorită și pentru a evita fierberea excesivă a dovleceilor este indicat să îi gustăm atunci când îi fierbem.

După ce s-au răcit și scurs, dovleceii se pun într-un bol. Peste dovlecei punem iaurtul amestecat cu smântâna, usturoiul zdrobit, mărarul tocat și o linguriță de chimen. Amestecăm ușor toate ingredientele și obșinem astfel salata de dovlecei cu sos de iaurt. Cantitățile de usturoi și chimen pot fi schimbate după cum poftește fiecare. Se ornează cu mărar, chimen sau pătrunjel. Plecând de la acești dovlecei cu sos de iaurt se pot face multe improvizații și adăugiri de ceapă, lămâie, ridichii, gogoșar acru, pătrunjel etc.

Să fiți bine!

Tocanita de Ied Picanta si Aromata, Servita cu Mamaliga

September 18, 2017 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Această tocanita de ied este preparată cu accent principal pe carne şi mai puţin pe legume, tocmai pentru a pune în evidenţă şi a lăsa rol principal gustoasei şi fragedei pulpe de ied. Am păstrat minimul necesar unui sos gustos, picant, aromat cu cimbru şi usturoi, întocmai potrivit pentru o mămăligă vârtoasă. Sosul uşor dulce, cu o prezenţă accentuată de paprikă, îmbracă carnea de ied bine gătită şi pune în valoare frăgezimea acestei cărni. Pentru cei ce aprecieză carnea de ied sau miel, tocanita de ied nu este deloc de lepădat la o cană de vin şi de vorbă.

Necesar tocanita de ied:

1 pulpă de ied
1 ardei kapia sau gras, roşu (este mai dulce)
2 cepe
400 gr conservă roşii decojite cuburi sau bulion sau roşii proaspete decojite
1 lingură paprikă, 3 căţei de usturoi, cimbru, piper, sare
1 ardei iute
ulei

Se grijeşte carnea, se spală şi se taie bucăţi potrivite, nu prea mari. Se încinge o tigaie cu 2 linguri de ulei şi se prăjeşte carnea de ied cu un praf de sare. După ce carnea este bine rumenită se scoate pe o farfurie şi în grăsimea rămasă în tigaie se căleşte ceapa tăiată mărunt.

După ce ceapa s-a înmuiat se adăugă ardeiul roşu tăiat cubuleţe mici. Se amestecă şi se călesc împreună câteva minute la foc mic. Se pune o lingură rasă de paprika, se amestecă şi se adaugă roşiile mărunţite. Întoarcem carnea prăjită în tigaie şi adăugăm o ceşcuţă de apă. Lăsăm focul mic, să bolborosească încet, să se formeze sosul.

Dacă dorim carnea mai fragedă (carnea de ied se găteşte repede) mai adăugăm apă. După ce sosul a scăzut şi a ajuns la consistenţa dorită, iar carnea s-a frăgezit după cum ne place, curăţăm căţeii de usturoi, îi zdrobim şi aromăm tocanita de ied. Tot acum adăugăm cimbrul şi piperul. Amestecăm, oprim focul, punem un capac pe tigaie şi lăsăm tocanita de ied să se odihnească cât timp preparăm mămăliga.

Se serveşte la masă tocanita de ied alaturi de mamaligă, ornată cu rondele de ardei iute (dacă mâncaţi iute) şi, eventual, cu pătrunjel proaspăt tocat. Este potrivit un vin roşu, care să stingă picanteria.

Să fiţi bine!

Oua cu Ciuperci Pleurotus in Sos de Smantana

August 4, 2017 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Tributar unei ciorbe de bureţi de rouă mâncată în copilărie, de cele mai multe ori ciupercile pleurotus le prepar ciorbă. Pentru ca nu mai am posibilitatea să procur bureţi de rouă, am găsit înlocuitor aceste ciuperci care se aseamănă ca textură şi gust. Totuşi, am avut mereu senzaţia că aceste ciuperci sunt slab valorificate şi că trebuie să le experimentăm în mai multe preparate. Cărnoase, cu o textură mai elastică, ciupercile pleurotus se comportă bine şi dacă fac subiectul unor mâncăruri preparate la tigaie, drept pentru care, azi, le-am însărcinat să însoţească nişte ouă ochiuri într-un sos de smântână. Oua cu ciuperci şi smantână – o gustare uşor de preparat, într-un timp scurt, care, cu siguranţă, va caştiga aprecieri.

Ingrediente necesare reţeta de oua cu ciuperci:

200 gr ciuperci pleurotus
2-3 ouă
150 gr smantână
1 ceapă verde
jumătate de ardei gras
ardei iute (opţional)
sare, piper, boia
ulei

Încingem o tigaie cu un strop de ulei şi călim uşor ciupercile mărunţite cu cepa tocată, timp de 5 minute. Dăm un praf de sare şi unul de piper. Oprim puţină ceapă verde pentru ornat, la final. Supă ce ciupercile s-au călit, adăugăm ardeiul gras cubuleţe şi câteva rondele de ardei iute (numai dacă mâncăm iute). Călim totul încă 2-3 minute.

Adăugăm smântăna şi amestecăm. Lăsăm să fiarbă uşor timp de 2-3 minute, facem cu lingura 2 lăcaşuri şi punem ouăle. Punem un capac pe tigaie, pentru a-şi face căldura şi aburul datoria de a gătii ouale. Când ouăle sunt gata, luăm tigaia de pe foc şi ornăm cu ceapa verde şi boia.

Aceasta porţie de oua cu ciuperci pleurotus este foarte gustoasă cu pâine proaspătă sau (pentru mămăligari) cu mămăligă rece.

Să fiţi bine!

Mancare De Marar Cu Pulpe De Pui

July 15, 2017 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Puternic aromantă, acestă mancare de marar, este un preparat de vară ce nu necesită mai mult de o oră pentru preparare. Ea poate fi un deliciu pentru cei ce îndrăgesc aroma de mărar şi sosurile dulci-acrişoare ce se înţeleg bine cu mămăliga. Alături de mărar, la mancare poate participa orice carne, de pasăre, porc sau vită, după cum apreciează fiecare.

Ingrediente necesare mancare de marar:

3 pulpe de pui sau 6 ciocanele
3-4 legături mari de mărar
3 cepe
1 cutie de 400 gr de roşii cuburi, suc de roşii, sau bulion de casa
2 fire ceapă verde
sare, piper, zahăr
ulei

Încingem o tigaie cu 2 linguri de ulei şi prăjim la foc mic carnea de pui, 20-25 de minute până se rumeneşte frumos. După ce s-a prăjit scoatem carnea pe o farfurie. În uleiul rămas punem cepele tocate mărunt. Atenţie la cantitatea de ulei rămasă în tigaie, să nu fie prea mare si să iasă mâncarea uleioasă. Dăm un praf de sare şi călim ceapa până se înmoaie.

Adăugăm bulionul şi un varf de linguriţă de zahăr pentru a reduce aciditatea. Aromăm cu piper proaspăt măcinat. Punem şi 100 ml se apă şi lăsăm pe foc, să fiarbă încet, să se formeze sosul, timp de 3-4 minute.

Între timp spălăm, curăţăm mărarul de eventualele codiţe mai groase şi îl tocăm mai mare. Adăugăm mărarul tocat la sosul de roşii şi ceapă. Amestecăm pentru ca mărarul să se armonizeze cu sosul. Punem pulpele prăjite în mâncare şi acoperim tigaia cu un capac, mai lăsam 2-3 minute pe foc să se maturizeze aromele.

Mărunţim ceapa verde şi o adăugăm în tigaie, mai lăsăm la foc mic încă 3-4 minute li mancarea este gata. Aceasta mancare de marar este excelentă şi se împacă foarte bine cu tradiţionala nostră mămăligă.

Să fiţi bine!

Vinete cu Branza in Sos de Rosii Aromat cu Cimbru

September 4, 2016 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Astăzi, vă propun să ne bazăm încă o dată pe vinete pentru a mai adăuga încă o reţetă la catastiful cu plăceri culinare şi pentru – cred eu cu tărie – a ne pricopsi cu încă o apreciere din partea mesenilor. Vorbim despre vinete cu branza, îmbrăcate în sos românesc de roşii, uşor aromat cu usturoi şi cimbru, stropite cu unt şi împodobite oleacă cu rondele de ardei iute. Preparatul este simplu, la îndemâna orişicui doreşte să facă o faptă de arme în bucătărie, şi se bazează, ca de obicei, pe oferta grădinii noastre aflată pe rod în această perioadă. Mie unul mi-a plăcut tandemul de vinete cu branza şi ca să mai diversificăm şi să exploatăm potenţialul vinetei, vi-l recomand spre încercare. Eu am folosit brânză de oaie-capră, dar sunt convins că preparatul agreează brânza de orice fel, fie sărată fie mai proaspătă.

Necesar ingrediente vinete cu branza in sos de rosii:

3 vinete
300 gr brânză
4-5 roşii bine coapte
2 cepe
3 căţei de usturoi
sare, piper, cimbru, o foaie de dafin
50 gr unt
ulei

Spălăm vinetele, înlăturăm cotoarele, şi le tăiem felii de max 1 cm. Pentru că am avut la îndemână, eu am folosit vinete albe, dar soiul vinetelor nu este important. Încingem o tigaie cu 3-4 linguri de ulei şi rumenim feliile de vinete pe ambele feţe. După cum observaţi nu aplic tehnica cu lăsatul vinetelor cu un praf de sare, presate, să piardă suc. Pierdem timpul şi nici nu este prea eficientă. Chiar dacă feliile de vinete vor “trage” mult din ulei noi continuăm rumenirea la foc mic. Scoatem feliile de vinete pe o farfurie, după ce s-au rumenit.

Roşiile le scufundăm în apă fierbinte pentru câteva zeci de secunde şi le curăţăm de coajă. Tocăm ceapa mărunt şi o punem la călit într-o tigaie. După ce ceapa devine uşor sticloasă adăugăm roşiile tăiate felii, dăm un praf de sare şi unul de piper, aromăm cu cimbru şi o foaie de dafin. Amestecăm, lăsăm să fiarbă uşor, să-şi lase roşiile sucul şi să se formeze sos. Toată treaba asta durează puţin, la final îi dăm usturoiul tocat mărunt din cuţit sau zdrobit cu presa.

Acum facem montajul pentru vinete cu branza. Într-o tigaie încăpătoare sau cratiţă sau tavă (boluri) de lut, de jena, punem câteva linguri de sos, cât să acoperim fundul vasului. Înlăturăm foaia de dafin din sos pentru că şi-a făcut datoria. Peste acest strat de sos de roşii şi ceapă adăugăm câteva felii de brânză, tăiate subţiri. Peste patul de sos şi brânză adăugăm rondele de vinete, formând un strat uniform. Repetăm operaţiunea. Peste rondelele de vinete adăugăm uniform sos, apoi felii de brânză şi iaraşi un rând de felii de vinete. Peste acest ultim strat de vinete adăugăm sosul rămas şi presărăm restul de brânză răzuită. Tăiem untul bucăţi şi îl punem ici-colo peste brânza rasă. Introducem tava la cuptor pentru cca 30 de minute. După ce scoatem tava de la cuptor o putem orna cu verdeaţă sau alteceva. Eu am folosit ca de obicei, fiind mâncător de picanterii, rondele de ardei iute.

Observaţii: Având în vedere că am folosit brânză sărată, am folosit foarte puţină sare (la sosul de roşii) prin urmare, folosiţi sare funcţie de brânza folosită. Dacă vreţi să tăiaţi aciditatea roşiilor şi să obţineţi o mâncare ceva mai dulce, puneţi o linguriţă de zahăr în sos. Cine doreşte, poate da feliile de vinete prin făină, înainte de a le prăji. Brânza rasă, presărată la final, poate fi amestecată cu pesmet. Se pot folosi mai multe feluri de brânză în acelaşi preparat, sau brânza rasă, de final, poate fi înlocuită cu caşcaval ras. Puteţi înlocui cimbru cu busuioc sau oregano si sunt convins că aceste vinete cu branza vor fi gustoase. Pentru cei ce mănâncă iute, puţin ardei iute mărunţit şi pus în sos, este nemaipomenit.

Să fiţi bine!

Tocanita de Ardei si Rosii – Lecso Fara Carne

August 27, 2016 by Ovidiu Slavulete 3 Comments

Această tocanita de ardei şi roşii este o mâncare tradiţională în Cehia, Slovacia (lečo), Germania (Letscho) sau Polonia ( leczo), dar mai ales în Ungaria unde există o mare varietate de reţete şi este foarte populară. Recomandările spun că cel mai bun lecso se prepară în perioada august-octombrie când ardeiul este la maturitate şi roşiile de câmp au cel mai bun gust. Toate reţetele de tocanita de ardei se bazează pe combinaţia de ardei, roşii şi ceapă la care se adaugă diverse condimente şi uneori usturoi. Se spune că cea mai bună tocană de ardei se face cu untură din slănină afumată, untură în care se rumeneşte bine ceapa. Unele reţete sunt cu carne sau cârnaţi, altele cu orez sau cartofi, iar altele se prepară cu roşii verzi – plătăgele. Este foarte gustoasă şi poate fi mâncată simplu, cu pâine albă sau drept garnitură la diverse fripturi sau la peşte. Lecso sau tocanita de ardei pote fi uşor conservată la borcan, pentru cămară, pentru a fi consumată peste iarnă.

Ingrediente necesare tocanita de ardei – lecso:

1 kg ardei gras, kapia – diverse culori
2 cepe mari
3-4 roşii cărnoase şi bine coapte
2-3 ardei coarnă-bulgăreşti, uşor iuţi (opţional, dacă mâncaţi sau nu, puţin iute)
3-4 căţei de usturoi
sare, piper, boia
ulei de floarea soarelui sau untură

Curăţăm ceapa şi o tăiem julien. Încingem 2-3 linguri de ulei într-o tigaie mai încăpătoare şi călim ceapa cu un praf de sare. Ardeiul îl curăţăm de seminţe şi de vinişoare şi îl tăiem fideţuţă, nu foarte mic. După ce s-a călit ceapa, adăugăm ardeiul tăiat. Pentru că îmi place puţin iute, cât să pişte oleacă la limbă, am adăugat şi 2 ardei bulgăreşti uşor iuţi. Amestecăm şi lăsăm la foc potrivit cca 10 minute să se înmoaie cât de cât ardeiul, să-l ia bine înfierbinţeala şi să-şi lase gustul.

Condimentăm bogat cu piper şi două linguriţe de boia şi aromăm cu căţeii de usturoi mărunţiţi din cuţit. Cât timp se perpeleşte ardeiul, încălzim apă într-un vas, crestăm roşiile, le scufundăm în apă fierbinte şi apoi le înlăturăm coaja. Adăugăm roşiile tăiate cuburi sau felii micuţe şi omogenizăm bine. Lăsăm să bolborosească uşor în zeama lăsată de roşii timp de 10-15 minute până se înmoaie bine ardeiul. Dacă roşiile nu dau suficient suc, ajutam tocana cu o ceşcuţă de apă (nu va afecta cu nimic gustul). Nu lăsăm tocana în singurătate şi mestecăm destul de des în tigaie. Odată gatit ardeiul putem lasa sosul să scadă mai mult sau mai puţin, după cum preferăm. Gustăm de două-trei ori să verificăm dacă suntem pe calea cea bună. Potrivim de sare, după gust, la final, după ce sosul a scăzut.

Tocanita de ardei este bună, fie caldă fie rece, cu pâine albă, sau drept garnitură la friptură. De asemenea, poate fi servită alături de paste sau orez. Lecso poate fi pus în borcane şi sterilizat clasic, prin fierbere, caz în care poate fi pastrat în cămara fară a necesita neapărat temperaturi prea scăzute. La gust, tocanita de ardei se poate încadra în gama zacustelor, drept pentru care trebuie laudată şi mai ales mâncată. Drept condiment suplimentar poate fi încercat cu succes cimbrul, foaia de dafin sau piperul boabe iar ca aromă, cred că busuiocul ar fi bine primit. Cârnaţii mai de soi, rătăciţi în tocaniţă, pot umple de dorinţă gurmanzii. Boiaua sau paprika să fie obligatoriu de calitate ci nu praf de cărămidă, fără gust, cum se mai găseşte în plicurile din comerţul autohton.

Să fiţi bine!