Ingrediente

Mancare de fasole verde cu dovlecei

August 21, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Azi, cu un efort teribil, demn de un ascet, renunţ la carne şi îmi adaptez organismul la o mancare de fasole verde cu dovlecei. Bineînţeles că glumesc – nu în privinţa renunţării la carne ci în ceea ce priveşte efortul teribil – deoarece mănânc destule şi variate verzituri şi legume, fără a le eclipsa cu proteina animală.

Combinaţia asta de fasole verde – că e lată sau fideluţă- cu dovlecei merită o şansă într-un an şi poate mai multe din partea celor ce se ţin abitir de diete, având în vedere că astfel de mâncăruri pot contribuii la revigorarea şi înseninarea celulei noastre cu înclinaţii gurmande.

Necesar mancare de fasole verde cu dovlecei:

500 gr fasole verde
1 dovlecel mai răsărit
3-4 roşii bine coapte sau 1 conservă roşii cubulete
1 ceapă
1 morcov
3-4 căţei de usturoi
1 legătură mărar
1 crenguţă de cimbru
sare, piper
ulei

Preparare:

1. Curăţăm şi tocăm ceapa mărunt. O punem la călit în cratiţă în 2-3 linguri de ulei. Adăugăm cimbru şi un praf de piper proaspăt măcinat. Când ceapa îşi schimbă culoarea adăugăm şi morcovul tăiat cubuleţe. Mai ţinem 1 minut şi stingem totul cu o cană cu apă. Când începe să fiarbă punem fasolea verde ce în prealabil a fost curăţată şi eventual înjumătăţită, dacă este teaca mai lungă. Despre tipuri de fasole verde şi propietăţile acesteia am mai scris la mâncare de ţucară.

2. Fierbem fasolea 10 minute la foc încet şi adăugăm dovlecelul tăiat îmbucături. Tot acum adăugăm şi roşiile proaspete decojite şi tăiate cubuleţe sau conserva de roşii. Dacă folosim roşii proaspete putem pune o linguriţă de zahăr care să taie aciditatea şi să îndulcească puţin mâncarea. Mai punem apa astfel cât să acoperim totul, punem capac la cratiţă şi lăsăm să fiarbă 10-15 minute. Timpul de fierbere poate fi mai scurt sau mai lung funcţie de cum vă place fasolea şi dovlecelul, mai al dente sau mai bine fierte.

3. Luăm capacul de pe cratiţă şi când sosul a ajuns la consistenţa pe care o dorim îi dăm sare după gust mâncării, adăugăm căţeii de usturoi feliaţi şi mărarul verde tocat.

Este bună atât caldă cât şi rece, fiind răcoritoare.

Să fiţi bine!

Saramura de Pui Taraneasca. Preparata Pe Disc

August 21, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Nu ştiu dacă şi cât de des este prezentă pe alte mese dar ştiu că în sud şi în special în Oltenia, saramura de pui taraneasca este de notorietate şi nu lipseşte din nici un scenariu gastronomic văratic. Cred că am mai spus la saramura boierească că împărţirea în ţărănească şi boierească s-ar datora prezenţei uleiului, produs ce, în trecut, şi-l permitea mai mult boierul, ţăranului rămânându-i mai la îndemână jăraticul. Lucrarea asta ţărănească poate părea pentru unii fără tuşă simandicoasă, dar tocmai asta face să nu-i fie afectată notabilitatea. De regulă, îi creşte distincţia dacă o însoţeşti cu o mămăligă caldă şi o cană cu vin roşu sau negru.

Necesar saramura de pui taraneasca:

1-2 pui
5-6 roşii bine coapte
5-6 ardei de raci
2 căpăţâni de usturoi
1-2 ardei iute ( opţional)
sare grunjoasă
pătrunjel proaspăt sau leuştean, la alegere

Preparare:

1. Se curăţă bine puii, se spală în apă rece şi se înjumătăţesc pe osul pieptului. Dacă avem pui mai mici la trup, pot fi lăsaţi întregi. Puii crescuţi la curte, dacă există această posibilitate, fac mai autentică saramura.

2. Se presară din belşug sare grunjoasă pe discul fierbinte şi se pune carnea la copt. Se întoarce din când în când să se rumenească bine puii. Lângă pui se adaugă roşiile, ardeiul de raci şi eventual ardeiul iute.

3. După ce sa rumenit puiul, se taie bucăţi şi se pune într-o cratiţă. Se pun peste el roşiile coapte şi pasate cu furculiţa, ardeiul de raci copt şi usturoiul feliat sau zdrobit cu presa. Se îneacă cu apă fierbinte.

4. Se gustă, se potriveşte cu sare dacă mai este nevoie şi se aromează cu verdeaţă. Se căpăceşte cratiţa şi se lasă acoperită cca. 20 minute să se armonizeze aromele şi gusturile.

Tradiţional se mănâncă cu mămăligă caldă şi merge înviorată cu un pahar de vin roşu. Bătrâneşte, raci olteneşti copţi erau folosiţi pe post de lingură, cu ei mâncându-se saramura. Pentru cei ce agreează un gust mai iute, prezenţa unui ardei iute în saramură te face să mai ceri o a doua porţie cu justificarea că intenţionezi să stingi iuţeala. Este o iluzie. Se stinge numai cu vin.

Să fiţi bine!

Ficatei cu Usturoi si Mamaliga

August 20, 2013 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

Mare poftă am avut de ficatei cu usturoi şi mamaliga, cu atât mai mult ca i-am neglijat mai bine de un an. Mi s-au revelat şi mi-au aţâţat pofta într-o zi călduroasă, care face ca prezenţa peste măsură la coada tigăii să devină prohibitivă. Mai toţi ştim cum se prepară şi că nu ne răpesc mult timp, cum mai ştim, cei care ne îndeletnicim cu cratiţa, că întrunesc suficiente aprecieri din partea celor ce, pofticioşi, aşteaptă realizările noastre culinare. Îmi place să le las mai mult sos usturoiat care să facă simbioza cu mămăliga fierbinte şi cu un ardei copt. Aşa că nu fac altceva decât să vă readuc în atenţie ficatei cu usturoi dacă, ca şi mine, i-aţi neglijat un timp mai lung. Dacă nu, bine aţi făcut şi să vă fie de bine!

Necesar ficatei cu usturoi si mamaliga:

500 gr ficatei
1 căpăţână usturoi
sare, piper
ulei

Pentru mămăligă:

mălai
un praf de sare
1 linguriţă ulei
apă

Preparare:

1. Curăţăm ficăţeii de eventualele pieliţe şi îi spălăm bine în apă rece. Îi punem la prăjit în puţin ulei, la foc mic. Îi prăjim 5-6 minute până capătă culoare de rumenit după care adăugăm o cană cu apă astfel încât să fie acoperiţi de apă mai bine de jumătate.

2. Lăsăm să fiarbă încet cca 20 minute, până scade şi se formeză sos. În funcţie de cât sos doriţi lăsaţi să scadă mai mult sau mai puţin. În privinţa condimentelor plăcerea fiecăruia dicteză, ficăţeilor priindu-le şi cimbru şi rozmarin, maghiran sau coriandru. Eu m-am limitat la sare şi piper.

3. Curăţim căţeii de usturoi şi îi dăm pe răzătoarea mică. Când sosul dorit s-a format adăugăm usturoiul dat pe răzătoare şi amestecăm să-şi lase gustul. Mai ţinem tigaia pe foc 1-2 minute să se păstreze mai ferm gustul de usturoi.

4. Dăm un praf de sare şi piper, amestecăm încet şi oprim focul. Pregătim o mămăligă mai puţin vârtoasă, dar nici prea moale.

Dacă vă place, peste mămăliga fierbinte punem o felie de unt şi îi alăturăm ficăţeii cu sosul aferent. Pentru că îmi place mai condimentat am copt pe grill câţiva ardei semiiuţi, gen peştişor sau coarnă.

Să fiţi bine!

Vinete, Ardei, Branza. Gustare De Vara

August 11, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Căldură mare, mon cher! Nu prea ai tragere de inimă să te îndeletniceşti, peste temperatura admisă, cu cratiţa şi cu focul sau să faci alchimie la toarta ceaunului. Dar, cum organismul îţi cere şi având suflet milos, ca să îl serveşti, e musai să încropeşti ceva, aşa, pentru autoconservare. Dacă iarna, se spune pe surse, că cea mai bună legumă-i porcul, vara, una din legumele apreciate, este brânza. Aia, pe care o mâncăm vara cu roşii şi ne place. Şi mă gândesc că o să ne placă şi dacă o dregem cu un strop de ulei, usturoi şi verdeaţă şi o însoţim cu o salată de vinete cu ardei, un fel de ajvar sârbesc sau papacioacă băbească. Totul – vinete, ardei, branza- cu pâine prăjită. Ceva de vară, cât să ne împlinim pofta şi să trecem peste căldura asta.

Necesar vinete, ardei, branza:

2-3 vinete
2 ardei kapia
brânza dulce sau sarata (mai cremoasă)
2 roşii
1 ceapă
5-6 căţei de usturoi
pătrunjel proaspăt
ulei de măsline
sare, piper

Preparare:

1. Coacem vinetele şi ardeiul roşu kapia. Le lăsăm să se răcească şi le curăţăm de coajă respectiv de pieliţe. Le mărunţim şi le frecăm cu o lingură ulei de măsline. Adăugăm ceapa tocată mărunt sau dată pe răzătoare şi 4 căţei de usturoi daţi pe răzătoarea mică. Potrivim de sare, după gust.

2. Pasăm bine brânza cu o furculiţă şi o frecăm cu o linguriţă ulei de măsline. Adăugăm 2 căţei de usturoi daţi pe răzătoare, un praf piper proaspăt măcinat şi verdeaţa tocată. Amestecăm bine să se omogenizeze şi să devină tartinabilă.

3. Mâncăm cu pâine prăjită, pâine neagră, turtiţe, lipie, după pofta fiecăruia, cu roşii şi cine doreşte, ceva ardei iute.

Să fiţi bine!

Supa de vita a lui nea’ Frasie

August 9, 2013 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Nea’ Frasie, oltean din Cetatea Banilor, este bunicul prietenului Bogdan, amic degrabă gustător de felurite mâncăruri. Vă spun deschis, din capul locului, că nu prea mă dau în vânt după supa de vita şi rămân fidel oricărei supe de zburătoare. Spun asta pentru că vis-a-vis de supa de vită, nea’ Frasie are un obicei ciudat, obicei care mi-a manipulat apetitul şi m-a făcut să mai cer o porţie. Nea’ Frasie dichiseşte supa, ca tot omul gospodar, cu multe rădăcinoase albe şi cu tăiţei de casă dar, la final, intervine în reţetă şi mănâncă supa cu castraveţi muraţi.

Necesar supa de vita:

1 kg rasol de vită
1 ţelină
1 păstârnac
2 rădăcini pătrunjel
2 cepe
3 morcovi
piper boabe, sare
castraveţi muraţi
1 legătură pătrunjel proaspăt

Pentru tăiţei de casă:

1 ou
1oo gr făină
sare

Preparare:

1. Punem rasolul de vită la fiert în 5 litri apă rece cu un praf de sare şi o linguriţă boabe de piper. Fierbem la foc încet cca 1 oră timp în care spumuim bine fiertura.

2. Adăugăm legumele tăiate bucăţi mari şi cepele întregi. Lăsăm să fiarbă totul încă o oră, timp în care preparăm tăiţei de casă. Cum se prepară tăiţei de casă am mai scris la supa de pui, supa de raţă sau ciorba de curcă.

3. După 2 ore de fiert încet înlăturăm carnea şi legumele din supă şi o strecurăm printr-o strecurătoare deasă sau tifon. Punem supa din nou pe foc şi adăugăm tăiţei. Putem taia rondele din rădăcinoase şi reîntoarce în supă aşa cum am procedat cu morcovul.

4. După ce au fiert tăiţeii, gustăm şi dacă este cazul îi mai dăm sare. Oprim focul şi aromăm cu pătrunjel proaspăt.

5. Tăiem castraveţii muraţi cubuleţe şi adăugăm în farfurie 2 linguri de cubuleţe atunci când mâncăm supa. A nu se confunda castraveţii muraţi în saramura cu cei acri, preparaţi în oţet. Din punctul meu de vedere şi după gustul meu, supa de vita mâncată astfel este extraordinară.

Să fiţi bine!

Vinete Albe Umplute. Preparate la Cuptor

August 8, 2013 by Ovidiu Slavulete 2 Comments

Apărute mai de curând pe tarabele pieţarilor, vinetele albe reuşesc să câştige treptat ceva simpatie din partea gospodinei tradiţionaliste şi conservatoare. Spre deosebire de alte legume mai inedite pentru bucătăria noastră, cum ar fi dovleceii verzi zucchini sau roşiile galbene, care atunci când apar în pieţe se vând mai greu, vinetele albe sunt mai bine vândute. Au mai puţine seminţe, sunt mai puţin amărui, mai dulci şi bineînţeles, au miezul alb. Nu ştiu dacă interesează, dar având în grădină, vă pot spune că sunt destul de productive dar spre deosebire de vinetele noastre tradiţionale fructul se dezvoltă ceva mai greu. Se zvoneşte , pe surse, după cum ar spune presa, că sunt de origine japoneză. Nu ştiu asta, pentru că nu am făcut verificări în arhipelagul nipon, dar ştiu că le-am umplut româneşte, după cum mi-a fost pofta. Aşa că vă poftesc la vinete albe umplute şi vă asigur că merită chivernisite la modul asta nişte vinete, japoneze sau nu.

Necesar vinete albe umplute:

3-4 vinete albe mai mici la trup
4-5 roşii cărnoase, bine coapte
300 gr kaiser sau costiţă afumată
2 cepe
1 morcov
1 ardei kapia roşu
200 gr orez
2-3 căţei de usturoi
1 ardei iute – opţional
1 legătură pătrunjel proaspăt
piper, sare, zahăr
ulei

Preparare:

1. Punem orezul la fiert în proporţii clasice, 1 măsură orez – 2 măsuri apă. Îl fierbem 5 minute şi acoperim vasul cu un capac să absoarbă orezul apa.

2. Curăţăm şi tăiem mărunt o ceapă, ardeiul kapia îl tăiem fideluţă şi morcovul cubuleţe mici. Tăiem mărunt kaiserul, îl călim un minut în ulei încins cu căţeii de usturoi feliaţi şi adăugăm ceapa.

Cand ambele s-au călit adăugăm morcovul şi ardeiul kapia. Amestecăm să se armonizeze şi să se pătrundă puţin morcovul şi ardeiul gras. Adăugăm orezul fiert, amestecăm şi dăm sare şi piper proaspăt măcinat, după gust. Eu am adăugat şi câteva rondele de ardei iute pentru că îmi place mai condimentat.

3. Tăiem vinetele jumătăţi, pe lung şi le scobim cu o lingură miezul astfel să rămână un perete de cca. 0,5 cm. Într-o tigaie mai mare sau o cratiţă (care să meargă băgată la cuptor) călim cea de-a doua ceapă împreună cu miezul vinetelor. Înjumătăţim roşiile şi le dăm miezul pe răzătoarea mică până rămâne numai coaja. Adăugăm sucul de roşii obţinut astfel peste călitura de ceapă şi vinete.

Amestecăm, dăm în căteva clocote, gustăm şi condimentăm cu sare şi piper. Adăugăm şi o linguriţă de zahăr să echilibrăm aciditatea roşiilor şi oprim focul.

4. Umplem vinetele înjumăţăţite şi scobite cu amestecul de la punctul 2. Le aşezăm în sosul format la punctul 3 şi băgăm tigaia sau cratiţa la cuptor. Lăsăm cca. 30 de minute să scadă sosul de roşii şi să se rumenească. Verificăm pe parcurs, să nu se usuce prea mult sosul de roşii.

5. Scoatem de la cuptor şi ornăm cu pătrunjel prospăt.

În privinţa condimentelor şi plantelor aromatice, puteţi completa cu ce vă face plăcere – busuioc, oregano, ienibahar, coriandru, etc. La călirea kaiserului, împreună cu usturoiul se poate adăuga ghimbir. La orez se poate adăuga unt şi curry, curcuma (turmenic), chilly. Dacă mâncaţi de post, eliminaţi kaiserul.

Să fiţi bine!