Ingrediente

Pepite de pui în sos aromat

December 6, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Îmi plac mult sosurile şi orice mancare cu sos. Azi aflat în criză de timp, presat de iminenta sosire a fiică-mi de la şcoală, cu întrebarea, pusă din uşă- Ce mănânc?- am pregătit rapid ceva să nu-mi atrag antipatii şi să câştig timp pentru fapte de bucătarie mai grele. Eu le-am spus pepite de pui.. şi s-au însoţit cu salata prezentată aici.

Ingrediente necesare reteta pepite de pui cu sos:

3 pulpe sau 1 piept de pui mare
ghimbir
usturoi
sos de soia
suc de roşii
busuioc, piper, sare, ulei
pâine prăjită sau, eventual, spaghetti

Preparare:

Am dezosat pulpele şi le-am tăiat îmbucături. Am încins wok-ul cu 2 linguri de ulei şi am pus carnea de pui la rumenit, agitând mereu tigaia. Am curăţat 4 căţei de usturoi şi am tocat ghimbir, doua linguriţe şi le-am pus peste carne.

Am dat un praf de sare de mare şi unul de piper proaspăt măcinat şi am mai agitat wok-ul 2 minute. Când carnea s-a rumenit am pus două linguri sos de soia.

Am agitat bine astfel încât sosul de soia să cuprindă toată carnea şi peste 30 de secunde am turnat suc de roşii aromat cu frunze de busuioc. Am lăsat să fiarbă încet 2-3 minute să se armonizeze ingredientele şi am oprit focul (nu înainte de a gusta să vedem dacă suntem mulţumiţi de aromă şi sare). Am pus capacul pe wok să se menţină cald.

Când a sunat ceasul mesei am prăjit rapid câteva felii de pâine pe grill cu care am mîncat pepitele cu sos, calde. Am pregătit şi o salată de ridiche neagră, cu roşii cherry şi catraveţi, aromată cu zeamă de portocale care s-a potrivit foarte bine cu sosul şi pepitele de pui.

Fica mea a dorit cu spaghetti, aşa că, am fiert pastele al dente şi le-am pus peste jumătate de sos, în wok.

Să fiţi sănătoşi şi degrabă prosperi!

Peste la cuptor. Chefal cu roşii aromate

December 5, 2012 by Ovidiu Slavulete 1 Comment

Deunăzi, a fost dezlegare la peşte, ziua în care cei ce ţin post pot mânca peşte. Bineînţeles că şi cei ce nu postesc pot mânca, numai că pentru ei nu este dezlegare pentru simplu motiv că nu au fost legaţi de nici un post. Cam aşa stau lucrurile cu dezlegarea ci nu cum s-ar crede de unii enoriaşi că, după ce am măncat azi carne pe saturate, mâine luăm cu asalt pescăria pentru că se mănâncă peşte şi nicidecum nu trebuie să ne punem rău cu cele sfinte. Eu o singură dată, în urmă cu ceva ani, am reuşit să ţin un post şi de atunci, din punctul asta de vedere, sunt un păcătos care nu a avut onoarea să primească dezlegare la peşte. Am mâncat peşte ca un păcătos care nu s-a legat, dar care nici nu a mimat dezlegarea în speranţa că poate am trecere la Sf. Pătru. Azi am preparat peste la cuptor, respectiv un chefal cu roşii aromate cu ….

Necesar peste la cuptor cu rosii aromate:

1 peşte de 1,5 kg , chefal, peşte marin cu foarte puţine oase
5-6 roşii potrivite
1 lămâie
ghimbir, usturoi, coaja de lămâie, piper, coriandru, sare de mare, ulei

Preparare:

Eviscerăm peştele şi îl curăţăm de intestine şi de solzi. Îl spălăm bine în apă rece şi îl feliem rondele late de două degete.

Îl aşezăm într-o tavă – eu am folosit tava de jena – şi îl lăsăm în aşteptare până pregătim roşiile. Într-un wok încins ( puteţi folosi şi o tigaie normală dacă nu aveşi wok ) punem 2 linguri de ulei, 5-6 căţei de usturoi feliaţi, ghimbir mărunţit, coajă de lămâie rasă, coriandru şi piper proaspete măcinate. Din coaja de lămâie radem numai parte galbenă deoarece partea albă dă o nuaţă de amărui.

Călim 30 secunde să se aromatizeze uleiul şi adăugăm roşiile tăiate sferturi. Dăm un praf de sare şă lăsam pe foc câteva minute ( dar nu foarte mult să nu se fărâmiţeze roşiile ), agitând wok-ul mereu să-şi lase roşiile sucul.

Punem sosul rezultat, uniform peste peşte, în tavă. Tăiem lămâia şi împănăm peştele cu felii de lămâie.

Dăm la cuptor pentru 30 minute să se rumenească.

Acest peste la cuptor l-am mâncat fierbinte, cu turtiţe mici, gen tortillas. Am mai pregatit la cuptor si am mai scris despre platica.

Să fiţi sănătoşi!

Ostropel de Pui la Ceaun Servit cu Mamaliga

December 4, 2012 by Ovidiu Slavulete 2 Comments

Ostropel de pui – o mâncare românească autentică ce nu are un corespondent prea apropiat în străinătate (cel mai asemănător cred că este puiul cacciatore al italienilor) şi asupra originii căreia nu există divergenţe cum întâlnim, de exemplu, în cazul sarmalelor sau mititeilor. Având un gust deosebit şi fiind uşor de preparat ostropelul are mare trecere la gurmanzi şi nu întâlneşti pe nimeni să refuze o porţie. Ar trebui promovat mai mult, cum ar trebui să promovăm orice bun, cuvânt scris, colţ de pământ, obicei, muzică, atinse de un bun simţ românesc autentic. Din conştientizarea şi promovarea unor asemenea perle simple de autenticitate românească se poate construi un tot bine definit şi solid care să ne împingă la un alt nivel de conştiinţă naţională.

Ingrediente necesare ostropel de pui:

4 pulpe de pui întregi
1 cutie roşii decojite în bulion
1 căpăţână usturoi
1 ceapă mare
1/2 pătrunjel proaspăt
piper boabe, foi de dafin, sare, ulei pentru prăjit

Preparare:

1. Ceapa se curăţă, se taie mărunt şi se căleşte într-o tigaie cu 2-3 linguri ulei. Ceapa călită se pune în ceaun.

2. Pulpele se înjumătăţesc, se presară cu sare şi se rumenesc uniform în aceeaşi tigaie. Odată rumenite se pun, de asemenea, în ceaun împreună cu 2 linguri din uleiul în care şi-au lăsat gustul.

3. Se pune în ceaun, peste pulpe, supă de pui sau apă încălzită, cât să acopere carnea. Se lasă să fiarbă la foc mic.

Ostropel de pui - adăugăm supa peste carne — Adăugăm apă cât să acopere carnea. Am pus şi cele 2 roşii coapte bine, tăiate cuburi

4. În mod normal, ostropelul se prepară cu roşii bine coapte, zemoase dar dacă nu sunt se folosesc roşii decojite de conservă. Din roşiile ce le aveam în casă decât două mi-au convenit (oricum roşiile din cultura noastră s-au terminat şi la magazin găseşti turceşti sau olandeze care nu sunt zemoase, aşa că nici nu am mai încercat să caut) , le-am taiat cubuleţe şi le-am pus în ceaun. Am apelat la o conservă de roşii în bulion care cred că iarna este mai indicată decât roşiile din market.

Peste roşii am pus câteva boabe de piper şi o foaie de dafin. Am lăsat să fiarbă încet cca. 15 minute până ce sosul, prin evaporare a început să capete consistenţă.

5. Usturoiul curăţat se feliează ( tradiţional, la ostropel usturoiul nu se zdrobeşte ci se feliează, chiar mai mare) şi se adaugă în ceaun. Se mai lasă la bolborosit 5 minute, se dă sare după gust şi eventual, piper proaspăt măcinat. Se opreşte focul şi se aromează cu pătrunjel verde tocat.

La bază reţeta de ostropel de pui presupune în principal, trei ingrediente: carne, roşii şi usturoi. De aici, s-au diversificat reţete ce includ de ex. mai multe legume, dar cu cât se diluează gustul de roşie usturoiată ne îndepărtăm de ostropel şi ne apropiem de tocanita de pui. Am adăugat o ceapă ca să ajut sosul la consistenţă şi să evit legarea acestuia cu făină. Îmi plac sosurile legate cu făină, dar nu sunt prea sănătoase şi caut alte alternative ajutătoare.

Acest ostropel de pui se poate mânca cu mămăligă, piure, cartofi natur, orez dar cred că mămăliga este perechea ideală cu care, în primul rând, l-aş însoţi. Ceea ce am şi făcut. Recomand şi pui cu masline si sos de rosii

Să fiţi sănătoşi şi prosperi!

Pulpe de rata cu legume stir-fry şi cartofi aurii

November 30, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Afară este cenuşiu şi cade o ploaie mocănească care te cheamă la somn şi vis şi mai puţin la îndeletniciri de bucătărie. Dar, aşa cum nu a reuşit, mult mai înţeleptul Efendi Nastratin Hogea, să se dezveţe de mâncat, nu văd cum aş putea evita eu, cu toată ploaia mocănească, coada tigăii. Găsesc ceva legume , două pulpe de rata şi câţiva cartofi. Dacă, luate fiecare în parte, sunt bune, de ce nu ar fi, cel puţin logic, luate şi împreună. Aşa că am pus împreună pulpe de rata cu legume stir-fry şi cartofi aurii şi am preparat o struţo-cămilă a la Cantemir cu care mi-am potolit foamea …

Ingrediente necesare reteta pulpe de rata cu legume si cartofi:

2 pulpe rata
3 ardei graşi – verde, roşu, galben
1 morcov
un pumn mazăre
un pumn fasole verde
2 fire ceapă verde
5-6 cartofi mai micuţi, cam cât o nucă
2 linguri sos de soia
1 legătură pătrunje
ghimbir, usturoi, piper, sare, ulei pentru prăjit

Preparare:

Am aşezat un bol cu apă în mijlocul unei oale în care am pus de asemenea apă, astfel încât să nu depăşească marginea bolului. Pe bol am aşezat o farfurie pe care am pus pulpele de rata. Am pus oala pe foc încet să fiarbă domol şi carnea să se inmoaie în aburi, ramânând astfel fragedă şi suculentă ( am procedat ca si aici -foto). Am lăsat oala pe foc o oră şi am mai completat cu apă când a fost cazul. Pe pulpe se pot pune ierburi aromatice şi condimente după pofta fiecăruia.

Între timp, într-un alt vas am pus cartofii la fiert, în coajă. I-am fiert 20 minute şi i-am scos pe o farfurie să se răcească.

Stir-fry este o tehnică asiatică de a pregăti legumele sau carnea, la foc iute, în wok ( sau o tigaie mare ) ce potenţează gustul acestora, păstrându-le o aromă fresh. Curaţăm ardeii de cotoare şi seminţe şi îi tăiem pe lung, fâşii. Procedăm la fel cu morcovul, îl curăţăm, îl tăiem gen spaghetti. Ceapa verde o mărunţim în bucăţi de 2 cm.

Am încins bine wok-ul, am pus o lingură de ulei, o lingură cu vârf de ghimbir tocat mărunt şi 3-4 căţei de usturoi mărunţiţi. La început punem legumele mai tari, respectiv morcovul şi ardeiul. Amestecăm tot timpul cu o paletă de lemn sau prin agitarea wok-ului. Peste doua minute punem mazărea şi fasolea verde. Amestecăm în continuare şi peste alt minut adăugăm ceapa verde. Mai ţinem 2 minute pe foc amestecând şi punem 2 linguri de sos de soia, lăsăm câteva secunde să înceapă să fiarbă sosul şi presărăm piper proaspăt măcinat şi sare după gust. Legumele trebuie să rămână al dente ci nu să se facă terci. Oprim focul şi punem un capac pe wok. Căteodată, când ştiu că mănânc numai eu sau nu am comentarii în casă referitoare la condimente, mai arunc în wok şi doi ardei iuţi, micuţi.

Cartofii care între timp sau răcit, îi curăţăm uşor de coajă şi îi prăjim întregi, într-o tigaie până devin aurii. Dacă aveţi crenguţe de cimbru sau cimbrişor, puteţi arunca peste cartofi în tigae. Cimbrişorul se mai numeşte popular şi tămâiţă sau iarba cucului, este puternic aromat şi spre deosebire de cimbru de gradină, este uşor iute. Când s-au rumenit îi punem într-un bol şi presăram peste ei verdeaţă, mărar sau pătrunjel (eu, pătrunjel am avut) sare după gust şi dacă doriţi piper. Cartofii preparaţi astfel sunt mai sănătoşi decât cei prăjiţi în totalitate pentru că absorb mai puţin ulei.

Pulpele gata fragezite de aburi le rumenim în tigaie, pe ambele parţi, până prind o crustă crocantă rumenă. Astfel avem legume al dente, aromate puternic de ghimbir şi usturoi, pulpe de raţă rumenite, moi şi suculente şi care nu s-au îmbibat cu ulei şi cartofi aurii. Îmi place foarte mult şi asocierea dintre pulpe de rata şi risotto cu ciuperci.

Să fiţi sănătoşi!

Dovleac umplut cu prune uscate şi stafide

November 29, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Cu ani în urmă, satele din sudul însorit erau cutreierate de căruţe cu coviltir coborâte de la munte şi care nouă, copiilor aflaţi în vacanţa de vară, ne aduceau mare bucurie, fiind purtătoare de poame, nuci şi prune uscate. Le spuneam mocani şi coborau dinspre munte, pentru a face troc cu aceste bunătăţi, cu care pământul lor fusese binecuvântat, primind la schimb roadele muncii celor de la câmpie, cereale. În acele vremuri îşi are originile acest dovleac umplut cu prune uscate şi stafide înmuiate în sirop de muguri de pin. Nu ştiu dacă se practica şi în alte zone, dar ştiu că în Oltenia, se aşezau struguri pe ziar, în podul casei şi se lăsau la uscat. Se stafideau şi îi mâncau nepoţii, în vacanţa de iarnă, când veneau la bunici. Erau bucuriile unor zile, când încă inocenţa, ne oferea asemenea percepţii.

Necesar dovleac umplut cu prune uscate:

1 dovleac plăcintar, rotunjor să poate sta bine în tavă
3-400 gr. prune uscate
1 ceaşcă de stafide
1 gutuie
1 pahar de sirop ( eu am avut sirop de muguri de pin)
scorţişoară măcinată, vanilie ( esenţă sau păstaie)

Preparare:

Tăiem dovleacul plăcintar în jurul codiţei astfel încăt să obţinem un capac. Îl curăţăm cu o lingură, înlăturând seminţele şi franjuri ce le ţin. Stafidele le punem într-un bol în sirop de muguri de pin ( sau de care aveţi sau preferaţi) şi le lăsăm 30 minute să se îmbibe bine cu sirop. Punem o linguriţă de stafide în dovleac, un strat de prune uscate apoi din nou o linguriţă stafide şi iarăşi prune până se umple. Stropiţi cu esenţă de vanilie şi presăraţi scorţişoară măcinată. Punem o lingură de sirop, finală. Acoperiţi gura dovleacului cu felii de gutuie, apoi puneţi capacul decupat mai devreme. Prunele uscate să nu fie din cele afumate. Dacă siropul pe care îl aveţi nu vă satisface ca dulceţă mai puteţi adăuga zahăr vanilat sau miere având posibilitatea ca, după gustul fiecăruia, să preparaţi dovleac umplut mai dulce sau mai puţin dulce. Punem dovleacul într-o tavă şi-l dam la cuptor, la foc potrivit, minim 1 oră. Încercam dovleacul cu o furculiţă dacă se pătrunde uşor, – atunci este copt. Mai bine să lăsăm fotografiile să povestească despre acest dovleac umplut…

Dovleac umplut si acoperit cu gutui — Am acoperit prunele şi stafidele cu felii de gutui

Să fiţi bine! PS. Am preparat şi un dovleac umplut cu fructe.

Ciorba de fasole la oala de pământ. Paşoptistă

November 28, 2012 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Ciorba de fasole a fost şi ramâne o placere culinară, cu o forţă de atracţie mare, pe care o simţim periodic acţionând asupra noastră, obligându-ne să nu o neglijăm din meniu şi rămânând de-a lungul timpului , constant, în preferinţele noastre. Cea mai bună ciorba de fasole, pentru mine, din diversitatea variantelor de preparare, o consider pe cea preparată în oală de pământ, lăsată să fiarbă încet şi mult, lângă un foc de lemne. Reţeta prezentată mai jos este găsită în scrierile lui Nicolae Filimon, cunoscut pentru Ciocoii vechi şi noi şi Dinu Păturică, mâncată de acesta în călătoriile sale pe Dunăre, în perioada paşoptistă. Reţeta are specific faptul că ceapa şi carnea se călesc înainte de a se pune în ciorbă.

Ingrediente necesare ciorba de fasole:

400 gr. ciolan crud
400 gr. fasole
2 cepe
1 morcov
1 păstărnac
1 ţelină mică
1 ardei gras roşu
un pahar bulion
verdeată – pătrunjel şi leuştean
piper, cimbru, boia, sare, oţet, ulei pentru călit

Preparare:

Dacă fasolea este veche o lăsăm cu o seară înainte la înmuiat şi umflat, pentru a reduce timpul de fierbere şi pentru a evita să descoperim, mai târziu, boabe care au fiert repede şi altele care au rămas tari. Dacă fasolea este noua va fierbe mai uşor şi prin urmare nu este obligatoriu a se înmuia înainte deşi înmuierea ajută mult. A doua zi fierbem fasolea 10 minute, într-o oală oarecare, până face spumă şi aruncăm apa, după care spălăm fasolea cu apă călduţă. Apa aruncată trebuie înlocuită cu altă apă fierbinte ci nu rece. A doua apă am turnat-o fierbinte, peste fasole, în oala de pământ şi am lăsat să fiarbă molcom la foc încet. Folosesc oala de pământ în ideea că este cert peste oala de metal şi incontestabil ridică calitatea ciorbei. Totusi, chiar şi in oala de pământ, pe focul de la aragaz nu atinge calitatea fierturii făcute domol, la focul de vatră. Pun pe ochiul de la aragaz o tablă şi aşez oala pe ea. Prepararea unei ciorbe, în oala de pământ, chiar pe aragaz, durează ceva mai mult timp dar, zic eu, merită.

Nu punem sare în apa, când fierbem fasolea şi nici nu adăugăm legume sau bulion. Toate se pun după ce fasolea a fiert. Şi acesta este un motiv pentru care fasolea nu fierbe, deoarece acizii, de ex. din roşii, intră în conflict cu fasolea şi ingreuneaza fierberea. Am lăsat să fiarbă fasolea, în oala de pământ acoperită, cca. 3 ore deoarece trebuie ca fasolea să-şi lase gustul pe deplin în zeamă, sa rezulte un intreg ci nu să fie o ciorbă foarte limpede cu un bob perfect întreg, care nu şi-a “dăruit” gustul.

Am curăţit ceapa şi am tocat-o mărunt. Am pus-o la călit 2 minute şi peste ea am pus ciolanul crud, tăiat îmbucături. Când s-a călit ciolanul am adăugat o linguriţă cu boia dulce şi o crenguţă de cimbru uscat, am amestecat şi peste un minut am pus si un pahar de bulion. Am lăsat să dea câteva clocote şi am pus toată această călitură în oala cu fasole fiartă.

Am curaţat şi tăiat rondele, rădăcinoasele – morcov, păstărnac, ţelină – şi ardeiul gras, cubuleţe şi le-am pus la fiert în oală. Am mai fiert 30 minute şi am oprit focul. Am gustat şi adăugat sare după poftă. Am aromat cu verdeaţă tocată, cu un praf de piper şi cu ardei uscat copt la flacără. Am acrit ciorba cu puţin oţet. Asta-i tot despre ciorba de fasole din porturile dunărene, aşa cum a cunoscut-o Nicolae Filimon.

PS. Cum nimeni nu refuză, din când în când, o fasole gustoasă am mai scris pe site despre fasole cu carnati si ciuperci, icre de fasole si clasica iahnie de fasole . Pentru cei ce ţin posturile de peste an, ciorba de fasole de post este nelipsită.

Să fiţi sănătoşi şi prosperi!