Ingrediente

Reteta de Moravuri Usoare: Fudulii si Pizdulice la Tigaie

January 7, 2016 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Hâtru din fire, pentru a evidenția calitățile acestei bucăți firave de pulpă, românul a găsit ca fiind edificator termenul de pizdulice. Fiind considerată delicatesă și oferind senzații culinare tari, pizdulicea la grătar sau în tigaie, a început să-și facă simțită prezența în meniul unor restaurante (poate mai exclusiviste, cum ar fi cel al lui Mircea Dinescu). De asemenea, ici-colo a ieșit la vedere și prin galatarele unor lanțuri de magazine. Extrem de fragedă și cu un gust deosebit această bucățică trufanda face parte din pulpa vitei sau a porcului (de la mușchii inghinali), animalul sacrificat oferiind, pentru cei pofticioși de pizdulice, doar câteva sute de grame. Asociată cu fudulii de porc și de curcan formează o tripletă cum nu se poate mai gustoasă, care poate ofensa pe cei degrabă simțitori, dar în nici un caz gustul.

Ingrediente necesare reteta de moravuri usoare: pizdulice si fudulii

1 bucată pizdulice de porc sau vită – cca 300 gr
3 fudulii de porc
3-400 gr fudulii curcan
300 gr măsline verzi umplute cu ardei iute
ulei, unt sau untură
sare, piper, boia, cimbru
puțin vin alb – 3-4 linguri, cât să stropești carnea
murături țărănești, după preferință

Se curăță fuduliile de porc de membrana protectoare cu mâna sau cu ajutorul unui cuțit, prin răzuire dacă este necesar. Se țin fuduliile în apă rece, cu puțin oțet și foi de dafin, pentru 30 de minute. Se taie rondele sau cubulețe. Fuduliile de curcan nu necesită nici o pregătire prealabilă obligatorie (dacă totuși doriți, le puteți ține în lapte 30 de minute). Bucățica de pulpă – pizdulicea – se taie îmbucături. Se freacă toate cu ceva sare, piper și boia, să se îmbujoreze.

Se încinge o tigaie cu ulei, unt sau cu untură (are gust mai bun) și se pun toate cărnurile la prajit. Acestea vor lăsa apă, în special fuduliile, prin urmare așteptăm să se evapore și să se rumenească frumos. Spre final, scuturăm în tigaie ceva cimbru uscat, stopim cu vin, amestecăm și mai lăsăm câteva minute să se evapore.

Eu am ales să le fac roată, pe toate cele rumene, în jurul unor măsline verzi, ghiftuite cu ardei iuți, ce dau o îmbietoare adiere picantă. De asemenea, am găsit cu rost prezența unor acrituri țărănești ce stimulează cu succes digestia și vinul.

Să fiți bine!

Iepure pe Varza Murata Preparat la Cuptor

December 14, 2015 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

De cele mai multe ori, în bucătărie, carnea de iepure este acompaniată de un sos, dat fiind faptul că iepurele, vietate mai energică, nu prea vine cu suficientă grăsime. Totuși, și carnea de iepure, ca majoritatea cărnurilor se împacă bine și își poate găsi locul pe un pat de varză murată deoarece “acreala” acesteia se echilibrează bine cu dulceața iepurelui. Partea cu grăsimea cerută de varza murată poate fi rezolvată simplu prin împănarea cărnii cu slaninuță, în special la iepurele sălbatic, vânat. Nemaipunănd la socoteală că este o rețetă foarte simplă, iepure pe varza poate fi o delicioasă rezolvare culinară a iepurelui descoperit în frigiderul dumneavoastră.

Ingrediente iepure pe varza

1 iepure
2 verze murate
1 fir praz
1 morcov
2-3 linguri de bulion
1 ardei iute (opțional)
4-5 căței de usturoi
5-6 cubulețe de slăninuță
3-4 foi de dafin, piper boabe, boia dulce sau iute (după preferință), cimbru, mărar

Pentru marinadă

1 ceapă
1 morcov
1 felie de țelină
4-5 căței de usturoi
200 ml vin roșu
piper, cimbru, foi de dafin,
ulei de măsline, apă

Curățăm iepurele de pielițe și înlăturăm eventualele fire de păr din blană, rămase pe carne. Masăm carnea cu ulei de măsline, piper măcinat și usturoi zdrobit. Așezăm iepurele într-o tavă încăpătoare și punem peste el vinul completat cu apă, cât să cuprindă bine carnea. Adăugăm legumele tăiate felii mari și condimentele. Aceasta operațiune o facem seara, urmând ca a doua zi să preparăm iepurele. Iepurele de casă nu necesită această operațiune pentru a fragezi carnea, deoarece acesta, spre deosebire de iepurele de câmp, are carnea fragedă. Totuși, eu pregătesc această marinadă și pentru iepurele de casă, cu scopul de a-i da aromă și gust superior cărnii.

A doua zi preparăm iepure pe varza. Tăiem varza fideluță și o așezăm într-o tavă. Tava să fie de calitate, să nu se prindă varza. O stropim generos cu ulei de măsline. Tocăm rondele prazul, morcovul și ardeiul iute și le punem peste varză. Adăugăm piper, foi de dafin, cimbru, mărar și boia precum și cele 2-3 linguri de bulion. Amestecăm varza cu aceste ingrediente și în mijlocul tavii, pe lung, pregătim un spațiu în care vom așeza iepurele.

Scoatem iepurele din marinadă și îl împănăm cu usturoi și slaninuță sau bacon. Îl așezăm întreg în mijlocul tăvii, în golul pregătit în varză. Acoperim tava cu folie de aluminiu și o băgăm la cuptor pentru cca 2 ore. După 2 ore înlăturăm folia de aluminiu și mai lăsăm 10 minute la cuptor, să se rumenească. La final, decorăm cu verdeață sau cu rondele de ardei iute roșu. La iepure pe varza folosesc puțin ardei iute, nu mult ci cât să piște oleacă, ca o chemare, o invitație, pentru un pahar de vin.

Să fiți bine!

Friptura de Porc in Sos de Vin. Cu Cartofi Dulci

December 5, 2015 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Această friptura de porc, ca tehnică de preparare, este îndeosebi rezultatul gătirii încet la cuptor ci nu al unui procedeu de frigere propiu-zisă. Dorindu-mi o porție de friptură fragedă și temeinic lucrată la cuptor, am ales să las carnea să beneficieze pe îndelete, timp de două ore, atât de puterea și calitățile vinului cât și de aportul, la gust și aromă, adus de condimente și legume. Sosul de vin rezultat odată cu frageda carne, va concentra toate ale gustului și se va armoniza delicios cu un piure ușor piperat, preparat din cartofi dulci și cartofi obișniți.

Necesar friptura de porc in sos de vin

1,5 kg pulpă de porc
2 morcovi
1 ceapă,
4-5 caței de usturoi
250 ml vin rosu
250 ml apă
sare, piper, foi de dafin, cimbru, boia, 2-3 frunze de salvie
3-4 linguri de făină
ulei

Pentru piure

1-2 cartofi dulci
3-4 cartofi obișnuiți
1 lingură unt
piper alb, boia ușor iute

Tăiem carnea felii cu grosimea de 1-1,5 cm. Într-o farfurie amestecăm făina cu un praf de piper, unul de sare și puțină boia. Tăvălim bine feliile de carne prin făină, ca și cum am prepara șnițele. Încingem o tigaie cu puțin ulei și rumenim sumar toate feliile pe ambele fețe. Această făină prăjită va ajuta sosul, odată băgată carnea la cuptor, să se lege ușor.

Pregătim o tavă, punând în ea: piper boabe, cimbru, salvie, foi de dafin, morcovii, ceapa tăiată sferturi și cățeii de usturoi curățați. Așezăm feliile de carne rumenite în tavă, peste condimente și legume. Adăugăm vinul și apa și acoperim bine tava cu folie de aluminiu. Întroducem tava în cuptorul încins pentru cca 2 ore. După o oră verificăm, ridicând folia de aluminiu – cu grijă mare la aburi – cât de fragedă este carnea și dacă mai necesită apă. Dacă dorim carnea mai fragedă (după preferința fiecăruia), putem crește timpul de preparare, adăugând puțină apă și lăsăm tava mai mult la cuptor. Când carnea este suficient de fragedă și moale, înlăturăm folia și mai lăsăm tava 10 minute la cuptor, să scadă suficient sosul. Pentru a înlătura condimentele și legumele ce și-au făcut datoria, putem strecura sosul printr-o strecurătoare mai mare.

Curățăm toți cartofii și îi punem la fiert în apă cu un praf de sare. Cartofii fierți îi pasăm, adăugăm o lingură de unt la piure și îl condimentăm cu piper alb. Când servim, peste piure putem presăra boia. Eu prefer să așez carnea peste piure și peste carne să pun 2-3 linguri de sos (așa mâncam în copilărie, carnea cu piure). În final, ornăm cu verdeață proaspătă fiecare porție de friptura de porc cu sos și piure.

Să fiți bine!

Ochiuri pe Mamaliguta ca la Bunica

November 29, 2015 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Azi, zi de iarnă începută cu o dimineață friguroasă și cețoasă, m-am întors oleacă la o simplă dar gustoasă încropeală culinară, specifică mai mult iernilor copilăriei, petrecute la sat, la bunici. Ochiuri pe mamaliguta ca la bunica intră în panoplia mâncărurilor țărănești, plăcere de moment de iarnă, neprogramabilă, legată mai mult de un amalgam de trăire sufletească, poftă și amintire decât de ideea simplă de hrană.

Necesar ochiuri pe mamaliguta ca la bunica

500 gr mălai
0,800-1 l lapte
100 gr unt
100 gr smantană
150-200 gr brânză de oaie
8-12 ouă, depinde de tavă

Preparăm o mămăligă obijnuită înlocuind apa cu lapte. Adăugăm, totodată, jumătate din unt, smântâna și brânza telemea rasă. Brânza fiind sărată, nu mai este nevoie să adaugăm sare. Este bine ca mămăliga să fie mai moale pentru a o așeza mai bine în tavă. Totodată evităm ca mamaliga, în final, să fie prea tare, având în vedere că va mai sta cca. 10 minute la cuptor.

Ungem o tavă cu untul rămas și formăm un strat de mămăligă fierbinte. Peste mămăligă spargem ouăle astfel încât să nu rămână nici o porțiune din mămăligă neacoperită de ou. Dăm tava la cuptor până ce se coc ouăle. Se mânâncă imediat, caldă.

Să fiți bine!

Fazan la Cuptor cu Ciuperci Champignon

November 23, 2015 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Chiar dacă nu agreez vânâtoarea, cu vânatul mă înțeleg destul de bine și drept urmare, din când în când, îi mai vine rândul la tigaie unui fazan sau iepuraș. Azi, încerc să vă provoc pofta cu o rețetă simplă de fazan la cuptor cu ciuperci. Fazanul, ca orice alt vânat necesită o minimă fezandare, fiind suficient să-l păstrăm (cu pene) în lada frigorifică câteva zile după care să-l jumulim și să-l ținem cca 12 ore (după o zi pe alta) în baiț format din vin roșu, ulei de măsline, ceapă, usturoi, foi de dafin, piper, cimbru și eventual alte condimente. După aceste etape putem prepara fazanul după ce rețetă dorim.

Necesar fazan la cuptor cu ciuperci

1 fazan
500 gr ciuperci
50 gr unt
4 căței de usturoi
6-7 cubulețe de slănină

Pentru baiț

1 pahar vin roșu (cca 200ml), 2 linguri ulei de măsline
sare mare, piper boabe, cimbru, foi de dafin, 2-3 căței de usturoi

Scoatem fazanul din baiț și-l tamponăm cu un prosop uscat. Fazanul îl putem lăsa așa cum este sau îl putem tăia pe piept și desface, apăsând pe el, pe coloană, să cedeze oasele. Astfel, se așează bine în tavă. Îl frecăm cu sare și unt și îl împănăm, sub piele, cu usturoi și slănină. Îl așezăm într-o tavă și punem baițul în care a stat – vinul, uleiul, usturoiul, ceapa tăiată sferturi și condimentele (baițul în care a stat).

Curățăm ciupercile cu un prosop uscat și le tăiem sferturi dacă sunt mai mari. Le punem în tavă, în jurul fazanului. Acoperim tava cu folie de aluminiu și o băgăm la cuptor. După un timp verificăm (cu grijă, să nu ne frigă aburul acumulat sub folie), dacă s-a evaporat lichidul și s-a frăgezit carnea. Dacă carnea nu este bine frăgezită (depinde și de fazan) dar lichidul s-a evaporat mai putem adăuga un pahar cu apă. În momentul când carnea este frăgezită, adică se desprinde ușor la înțeparea cu o furculiță, înlăturăm folia de aluminiu. Luăm cu o lingură sos din tavă și punem peste fazan după care îl mai lăsăm cca 15 de minute la cuptor să se rumenească. Servim la masă fazan la cuptor, așezat pe patul de ciuperci.

Altele, pe scurt: Baițul se poate face din mai multe ingrediente, dar în care să regăsim următoarele tipuri: uleiuri care să preia și să conducă aromele peste carne, acid – vin, lămâie, oțet – care să taie “carnea ațoasă” și s-o frăgezească, condimente și legume – țelină, ceapă, usturoi, alte rădăcinoase – care au rolul de a veni cu aromă și gust. Se pot folosi și baițuri mai exotice, de ex. cu papaya sau ananas. Dacă ați ținut destul de mult (peste 7-10 zile) fazanul cu pene la frig, faza cu 12 ore în baiț nu mai este obligatorie și se poate pune acest amestec de ulei – acid – condimente direct în tavă, peste fazan. Dacă constatați că vă este foarte greu să jumuliți fazanul, procedați ca și cu o pasăre de curte respectiv, scufundați-l puțin în apă fiartă.

Să fiți bine!

Tocanita de Miel cu Iahnie de Linte

November 15, 2015 by Ovidiu Slavulete Leave a Comment

Presupun că titlul (tocaniță + iahnie) induce ideea că trebuie alocat timp și ceva muncă pentru a te bucura de o tocanita de miel servită în tandem cu o iahnie de linte. Practic, putem spune că avem de-a face cu o combinație de două rețete, capabile să se descurce foarte bine una fără alta. Ei bine, nu este nimic complicat sau consumator de timp în acestă, zic eu, gustoasă combinație deoarece nici mielul și nici lintea nu obișnuiesc să opună rezistență la preparare. Carnea de miel se gătește și frăgezește repede iar lintei îi ajung câteva minute să-și etaleze gustul, consistența și aroma. Conchid prin a afirma că tocanita de miel condimentată este susținută armonios de dulceața și cremozitatea iahniei de linte, drept pentru care vă doresc chef de gătit și poftă la mâncat.

Ingrediente tocanita de miel cu iahnie de linte

1. Tocanita de miel

1 pulpă miel – cca 700g-1 kg carne miel
1 ceapă
1 conservă roșii cuburi în bulion
1 jumătate ardei gras roșu
2 fire de usturoi verde (dacă nu este, folosim câțiva căței)
1 ciușcă uscată
1 legătură pătrunjel
cimbru, piper, sare

2. Iahnie de linte

250 gr linte roșie – 1 cană
1 ceapă
1 jumătate ardei gras roșu
2 căței de usturoi
1 lingură bulion concentrat
supă de pui, de legume sau apă călduță
piper, sare
1 legătură ceapă verde

Grijim carnea și o tăiem bucățele (îmbucături). Tocăm mărunt 1 ceapă și o punem la călit în 2 linguri de ulei, într-o tigaie încăpătoare. Când ceapa este ușor transparentă adăugăm bucățile de care și amestecăm. Dăm un praf de sare și unul de piper proaspăt măcinat. Călim până ce carnea își schimbă culoarea (câteva minute). Adăugăm conserva de roșii și puțin cimbru.

Ciușca uscată o trecem prin flacăra aragazului și o mărunțim bine cu cuțitul. Această boia, mai grosier realizată, este mult mai aromată decât boiaua din comerț. Adăugăm în tocăniță ciușca mărunțită împreună cu ardeiul gras tăiat cubulețe. Punem o jumătate de cană cu apă și lăsăm tocănița la foc încet, să fiarbă 30 de minute. Gustăm obligatoriu carnea pentru a-i verifica frăgezimea. Deși ar trebui să se gătească repede, dacă nu ne mulțumește carnea, o mai lăsăm pe foc, eventual mai adăugând apă.

După ce scade și se formează sosul, adăugăm usturoiul verde mărunțit. Gustăm și potrivim de sare dacă mai este nevoie. Mai lăsăm 2-3 minute pe foc, oprim aragazul și aromăm cu pătrunjel proaspăt. Punem capacul peste tocanita de miel.

Preparăm iahnia de linte. Lintea, spre deosebire de fasole, nu are nevoie să o lăsăm la înmuiat. Într-o altă tigaie, cu două linguri de ulei, călim o ceapă. Dăm un praf de sare. Peste ceapa călită, adăugăm lintea roșie spălată și amestecăm. Tocăm cubulețe ardeiul gras și mărunțim usturoiul pe care, împreună cu lingura de bulion, le punem peste linte. Adăugăm 1,5 căni de supă sau apă călduță. De regulă, dacă vrei să faci piure de linte, la o cană de linte se adaugă aproape 2 căni de apă. Noi, pentru că nu vrem să obținem piure și pentru că dorim ca lintea să-și păstreze oleacă forma, vom adăuga mai puțină respectiv 1,5 cani. Lăsăm la foc mic să se umfle lintea și să scadă iahnia, să devină cremoasă – cca 15-20 minute.

La final condimentăm cu piper proaspăt măcinat. Dacă doriți o iahnie mai condimentată și mai aromată, puteți folosi o gamă diversă de condimente, după preferință. Când servim, pe un pat de iahnie așezăm tocanita de miel și ornăm cu ceapă verde.

Să fiți bine!